Asadar, acest segment de cost suportat de banci scade si s-ar putea traduce intr-o reducere a dobanzilor la creditele in lei.
"Intr-adevar, la lei vor ramane niste bani in plus care se vor duce spre creditare, ceea ce ar incuraja scaderi ale dobanzilor", apreciaza Sporis.
Numai ca este greu de crezut ca scaderea va fi suficient de mare pentru a vorbi deja de o apropiere a creditului in lei de atractivitatea creditului in valuta.
Evident, aceasta nu inseamna ca BNR ar trebui sa nu incerce macar sa contracareze evolutia riscanta a creditului in valuta, insa contextul se dovedeste nefavorabil.
De fapt, dobanzile la creditele in lei nu pot scadea foarte mult din cauza inflatiei. Dobanzile la depozitele in lei sunt deja real negative, insa bancile nu-si vor permite sa piarda bani oferind dobanzi prea scazute la credite.
In comunicatul care a urmat sedintei de vineri a Consiliului de Administratie al BNR se spune ca "procesul de dezinflatie s-a intrerupt", in principal din cauza puternicelor majorari ale preturilor administrate, combustibililor si regimului accizelor.
Spre deosebire de comunicatul precedent din aprilie, BNR nu mai pomeneste nimic de "atingerea obiectivelor de inflatie de 7% in acest an si 5% in anul 2006".
Exprimarea este vaga la acest capitol, lasand timp si spatiu de manevra pentru modificarea tintelor anterioare. "Banca Nationala va continua sa monitorizeze cu atentie evolutiile economice si monetare astfel incat prin adecvarea instrumentelor sale sa asigure mentinerea conduitei prudente a politicii monetare in vederea atingerii tintelor de inflatie pe termen mediu si lung", se spune in comunicatul BNR.
In acelasi timp cu incercarea de a frana creditul in valuta, BNR introduce de luna viitoare noi reguli care ar trebui sa previna expunerea bancilor fata de clientii care isi supraestimeaza capacitatea de rambursare a creditului. Din pacate, normele mai severe privind plafonarea ponderii serviciului lunar al datoriei in totalul venitului net al unui client nu pot avea efecte spectaculoase atat timp cat sistemul se bazeaza pe declaratii pe propria raspundere. Apoi, este greu de crezut ca bancile vor fi mai stricte cu societatile de credit de consum sau de leasing in aplicarea normelor BNR. "Daca toate bancile ar adopta o pozitie unitara, impunand acest regim de creditare tuturor societatilor de acest tip, sistemul ar putea functiona, insa este putin probabil sa se intample asa ceva. Interesul bancilor e sa dea credite", spune un bancher.
Ramane asadar ca Executivul si Banca Nationala sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca standarde minime de autorizare, reglementare si supraveghere pentru institutiile financiare nebancare. De-abia atunci, masuri de genul celor tocmai luate de BNR vor putea avea eficienta maxima. razvan.voican@zf.ro
Comunicat BNR
In sedinta din 8 iulie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a aprobat liberalizarea accesului rezidentilor la deschiderea de conturi curente si de depozit in strainatate.
Aceasta decizie este un pas important pentru realizarea convertibilitatii totale a monedei nationale, fiind totodata in concordanta cu principiul liberalizarii treptate, mai intai a intrarilor de capital si apoi a iesirilor de capital. Calendarul de liberalizare a contului de capital convenit cu Uniunea Europeana prevede atingerea convertibilitatii totale pana la data de 1 septembrie 2006, o data cu ridicarea restrictiilor privind operatiunile cu instrumente de piata monetara care au un potential speculativ mai pronuntat.
In conditiile reducerii diferentialului dintre ratele dobanzilor interne si cele externe, acordarea accesului nerezidentilor la constituirea de depozite la termen in lei incepand cu 11 aprilie 2005 nu a generat intrari excesive de capitaluri pe termen scurt. Totusi, fluxul constant al intrarilor de capital (investitii, transferuri nerambursabile si remiteri ale muncitorilor romani in strainatate) din ultimele luni a continuat sa exercite o relativa presiune din sensul aprecierii leului.
Banca Nationala considera ca accesul liber al rezidentilor la deschiderea de conturi curente si de depozit in strainatate - decizie care va intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial a modificarilor regulamentului valutar - va contribui la atenuarea presiunilor de apreciere a leului.
Consiliul de Administratie a evaluat, de asemenea, evolutiile sectorului monetar si ale economiei reale in prima parte a anului curent.
Analiza indicatorilor macroeconomici releva mentinerea ritmului ridicat al cresterii economice. Totusi, expansiunea cererii interne continua sa depaseasca semnificativ capacitatea de raspuns a ofertei, accentuand astfel dezechilibrul extern.
Procesul de dezinflatie s-a intrerupt in principal ca efect al socurilor de natura ofertei (ajustari ample ale preturilor administrate, combustibililor si regimului accizelor) dar si al mentinerii presiunilor din partea cererii agregate.
Evolutia indicatorilor monetari evidentiaza continuarea procesului de remonetizare a economiei romanesti. Masa monetara, in luna mai, a crescut cu 33,4% in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului trecut. Creditarea s-a mentinut pe o curba ascendenta, in luna mai creditul neguvernamental inregistrand o crestere reala de 25,9% fata de luna corespunzatoare din anul precedent.
Analiza structurii creditului neguvernamental indica persistenta unor tendinte potential generatoare de dezechilibre. Astfel, dinamica creditului denominat in valuta (care in luna mai a atins cel mai inalt nivel din ultimii noua ani) a devansat-o semnificativ pe cea a componentei in lei in ciuda inaspririi din luna martie a regimului rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor in valuta si a scaderii semnificative a ratelor dobanzii la creditele in lei.
Mentinerea unui ritm alert al cresterii creditului in valuta implica aparitia unor potentiale riscuri pentru stabilitatea macroeconomica si financiara - reduce eficacitatea politicii monetare, stimuleaza importurile si poate amplifica riscul valutar la nivelul sistemului bancar, conducand in timp si la o anumita asimetrie la nivelul activelor si pasivelor.
In acest context, Consiliul de Administratie considera ca se impune adoptarea unor masuri suplimentare pentru descurajarea creditarii in valuta, imbunatatirea structurii creditului neguvernamental si prevenirea aparitiei unor potentiale riscuri de ordin prudential.
Prin aceste masuri - care vizeaza modificarea unor parametri ai mecanismului rezervelor minime obligatorii si a normelor privind creditarea persoanelor fizice - Banca Nationala urmareste nu numai temperarea unor tendinte generatoare de riscuri pentru economia romaneasca si sistemul bancar in ansamblu, dar si asigurarea unei expansiuni sanatoase si sustenabile pe termen lung a creditului.
Consiliul de Administratie a hotarat extinderea aplicarii ratei de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta indiferent de scadenta si de data atragerii lor. Aceasta masura se va implementa in doua etape: aplicarea incepand cu perioada de aplicare 24 iulie - 23 august 2005 a unei rate de 15% pentru pasivele in valuta cu scadenta mai mare de doi ani atrase inainte de 23 februarie 2005 inclusiv si a unei rate de 30% incepand cu perioada de aplicare 24 august - 23 septembrie 2005 pentru pasivele mentionate anterior.
Totodata, Consiliul de Administratie a decis reducerea, de la nivelul de 18% la 16%, a ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani, incepand cu perioada de aplicare 24 august - 23 septembrie 2005.
Consiliul de Administratie a decis, de asemenea, modificarea normelor privind limitarea riscului de credit pentru imprumuturile persoanelor fizice, reglementari care vor intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
In esenta, aceste reglementari stipuleaza ca totalul angajamentelor de plata lunare - respectiv rata creditului si dobanda aferenta tuturor tipurilor de contracte de credit, precum si altor contracte de aceeasi natura, cum ar fi cele de leasing, ori de cumparare de bunuri in rate - nu poate depasi un plafon maxim de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, dupa caz, al familiei acestuia. De asemenea, angajamentele de plata lunare decurgand din credite de consum si imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depasi 30%, respectiv 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, dupa caz, ale familiei acestuia.
Pentru a spori eficienta masurilor de limitare a riscului de credit pentru persoanele fizice, si in concordanta cu memorandumul de politici economice agreat cu Fondul Monetar International, Executivul si Banca Nationala intentioneaza sa elaboreze un act normativ care sa stabileasca standarde minime de autorizare, reglementare si supraveghere pentru institutiile financiare nebancare.
Banca Nationala va continua sa monitorizeze cu atentie evolutiile economice si monetare astfel incat prin adecvarea instrumentelor sale sa asigure mentinerea conduitei prudente a politicii monetare in vederea atingerii tintelor de inflatie pe termen mediu si lung.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat:
@ Modificarea regulamentului valutar pentru a permite liberalizarea accesului rezidentilor la deschiderea de conturi curente si de depozit in strainatate.
@ Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 18% la 16%.
@ Extinderea graduala a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii de 30% asupra tuturor pasivelor in valuta cu scadenta mai mare de doi ani.
@ Modificarea normelor privind limitarea riscului de credit la imprumuturile destinate persoanelor fizice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
