BNR îndeamnă din nou bancherii să dea credite, reducând dobânda-cheie la 5,75%

Decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 5,75%, motivată de dina­mica şi perspectivele de scădere ale inflaţiei, relevă încer­ca­rea băncii centrale de a impulsiona ce­re­rea internă şi creditarea, însă analiştii sunt sceptici că dobânzile la credite vor scădea şi anticipează un impact neutru al deciziei asupra cursului de schimb.

"Este important că BNR dă sem­na­lul de reducere a dobânzilor printr-un ci­clu de reducere a dobânzii de politică mo­netară. În mod normal, acest ciclu de re­du­cere a dobânzii de politică mone­ta­ră ar trebui să imprime o ten­din­ţă de scădere a dobânzilor la creditele şi de­pozitele în lei, făcând astfel mai atrac­tiv creditul în lei, mai ales în contextul în care resursele de finanţare în valută au de­venit mai scumpe şi mai greu ac­ce­sibile", a comentat Ionuţ Dumitru, eco­nomistul-şef al Raiffeisen Bank.

Creditul neguvernamental a înre­gis­trat, la sfârşitul lunii noiembrie, o creş­te­re anuală de 7,6% (4,1% în termeni reali), pe seama majorării cu 5,8% a com­po­nentei în lei (2,3% în termeni re­ali) şi cu 8,7% a componentei în valută ex­pri­mată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 7%).

În comunicatul BNR nu mai apar referiri la dobânzile practicate de băn­ci­le co­mer­ciale spre deosebire de co­mu­ni­ca­tul din luna noiembrie, când BNR spu­nea ex­plicit că se aşteaptă ca ajusta­rea trep­ta­tă a con­di­ţiilor moneta­re reale în sens larg "să se re­flecte în nivelul do­bânz­ilor prac­ticate la cre­ditele acordate de băn­cile comer­cia­le". În plus, BNR su­bli­nia în toamnă şi im­portanţa stimulării pro­ce­sului de eco­no­misire internă, inclusiv prin "re­mu­ne­ra­rea adecvată a depo­zi­telor bancare".

Analiştii BCR consideră că decizia BCR poate fi citită drept o încercare a băn­cii centrale de a împinge băncile să cre­diteze clienţii privaţi, însă sunt scep­tici în privinţa unei revigorări semni­fica­tive a creditului în lei atât timp cât pon­de­rea creditelor neperformante rămâne ri­dicată şi economia în letargie nu poate genera destule proiecte cu un profil rezo­nabil risc-randament.

"Se poate spune şi că BNR încearcă să încurajeze creditele în moneda na­ţio­nală prin reducerea dobânzii de politică mo­netară. Oricum, mai este nevoie de o re­ducere de încă cel puţin 50 de puncte de bază pentru a vedea un efect", con­sideră Florian Libocor, economistul-şef al BRD-SocGen.

Relaxarea ar trebui să se vadă mai întâi în ratele dobânzilor la depo­zite şi va fi nevoie de con­tinuarea tren­dului de re­la­xare a politicii mo­ne­tare pentru reducerea pre­siu­nilor pe aceste do­bânzi şi diminuarea, gra­duală, a costului finanţării.

"În acest moment, com­petiţia băncilor pen­tru lichiditate împiedică reducerea costului fondurilor atrase. Este nevoie de re­du­ceri supli­men­tare ale ratei dobânzii de po­litică mo­netară şi, probabil, de lun­gi­rea sca­den­ţelor operaţiunilor repo pen­tru a stabi­liza dobânzile la depozite", cre­de Dan Bucşa, economistul-şef al UniCre­dit Ţiriac Bank.

Folosind prognoza de inflaţie a BNR, rata reală a dobânzii de politică mo­netară este de 2,75% în acest mo­ment, foar­te ridicată pentru situaţia eco­no­mi­că actuală. Ca urmare, rata do­bân­zii de politică monetară ar putea să sca­dă sub 5,5% până la sfârşitul anului cu­rent, anticipează Bucşa.

"Diminuarea ratei de politică mo­ne­tară are ca scop scăderea costului cre­ditării, atât al economiei reale, cât şi al tre­zoreriei statului, şi este o decizie opor­tună în condiţiile consolidării tren­dului dezinflaţionist şi riscurilor de înce­tinire a creşterii economice în 2012 pe fondul presiunilor externe", în opinia Melaniei Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Ea crede că efectele reducerii ratei de politică monetară nu se vor transmite liniar asupra costului creditelor, care este dat în principal de costul la care băncile atrag depozite de la clienţi, un­de există presiuni semnificative asu­pra dobânzilor datorită concurenţei acer­be dintre bănci pentru lichidităţile interne.

Impactul ajustărilor de dobândă ope­rate de BNR se resimte, în general, cu o întârziere de câteva trimestre, însă rela­xarea curentă este probabil tempe­ra­tă de reducerea gradului de interme­diere financiară de la nivel european ce va impacta probabil şi România, crede Vlad Muscalu, economist, la ING Bank.

El anticipează încă o reducere de 25 de puncte de bază în acest trimestru, la o rată cheie de 5,5%, aceasta urmând să fie, probabil, ultima reducere din acest an.

Care va fi impactul pe curs

Analiştii consideră că impactul deciziei BNR asupra evoluţiei cursului de schimb va fi neutru, având în vedere că decizia a fost aşteptată de piaţă şi România are una dintre cele mai mari dobânzi real pozitive din UE.

Teoretic, o reducere a dobânzii la lei ar induce o depreciere a monedei naţionale, având în vedere că randamentul/ atractivitatea acesteia se reduce. "Practic, nu consider că o astfel de decizie de o asemenea magnitudine şi având în vedere progresele pe care România le-a făcut în ceea ce priveşte corecţia dezechilibrelor, ar avea un impact direct în sensul deprecierii monedei. Cred că în contextul internaţional actual, în decizia de investire/dezinvestire într-o monedă, fundamentele economice s-ar putea să cântărească din ce în ce mai mult alături de nivelul randamentului posibil de obţinut", a explicat Molnar.

Şi Bucşa de la UniCredit Ţiriac crede că riscul de a vedea o depreciere a leului este foarte mic, deoarece decizia BNR nu a fost o surpriză. În plus, cursul de schimb este influenţat, în principal, de atitudinea investitorilor străini faţă de monedele din centrul şi estul Europei şi mai puţin de randamentele la lei, ridicate faţă de media regiunii.

"În primul rând modificarea operată astăzi de 25 pb era aşteptată de majoritatea analiştilor, deci nu o decizie surprinzătoare. În al doilea rând, această modificare este modică, având în vedere că ratele de dobândă pe termen scurt pot evolua într-un culoar de 800 pb. Mai mult, în ultimii ani banca centrală a dovedit că poate exercita un control destul de strict asupra pieţei valutare şi, pentru moment, pare să continue să favorizeze ideea unui curs de schimb relativ stabil. După o asemenea perioadă îndelungată, abandonarea temporară a acestui model, ce s-ar traduce printr-o depreciere uşoară, ar putea antrena presiuni de depreciere semnificative ce s-ar putea dovedi dificil de controlat în contextul internaţional instabil din prezent", a afirmat Muscalu de la ING Bank.

Evoluţia inflaţiei şi decizia BNR

Evaluările BNR indică plasarea în decembrie a ratei anuale a inflaţiei în apropierea punctului central al ţintei de 3%, în linie cu prognoza BNR, şi reconfirmă perspectiva decelerării în lunile următoare atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază, împreună cu ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, potrivit comunicatului băncii centrale ce include hotărârile Consiliului de Administraţie.

"Cred că decizia BNR este motivată de inflaţia redusă din momentul de faţă, de perspectiva de scădere a acesteia în prima parte a anului 2012 spre 2-2,5% şi de probabilitatea ridicată ca BNR să îşi atingă ţinta de inflaţie în 2012", a afirmat Dumitru.

Însă, chiar dacă inflaţia va scădea temporar la noi minime istorice în prima parte a lui 2012, efectul de bază nefavorabil va ridica inflaţia anuală în a doua parte a anului. Cumulat şi cu tensiunile din pieţele internaţionale, spaţiul de manevră al BNR este astfel limitat, potrivit lui Dumitru.

Cătălina Molnar, senior economist RBS Bank, a afirmat că prin decizia de reducere a dobânzii de politică monetară cu doar 0,25 puncte procentuale, BNR ajustează condiţiile monetare ţinând cont de traiectoria inflaţiei, însă continuând să stimuleze economisirea - având în vedere că se menţine o dobânda real pozitivă ridicată.

Cum îşi justifică BNR decizia

• Procesul de redresare a economiei româneşti a continuat, însă perspectivele activităţii economice pe termen scurt sunt marcate de sporirea incertitudinilor privind creşterea economică la nivel european şi mondial, pe fondul înrăutăţirii apetitului global faţă de risc şi al accentuării crizei datoriilor suverane din zona euro;

• În pofida unei uşoare accelerări în ultimele luni, creşterea în termeni anuali a creditului acordat sectorului privat, în principal a împrumuturilor în monedă naţională, rămâne relativ modestă, inclusiv pe fondul accentuării percepţiilor de risc legate de evoluţia sectorului bancar european;

• Analiza evoluţiilor recente ale indicatorilor macroeconomici atestă consolidarea procesului de dezinflaţie, rata anuală a inflaţiei coborând la nivelul de 3,44% în noiembrie 2011 în condiţiile unei evoluţii favorabile a preţurilor volatile, ale disipării efectului de runda întâi al majorării cotei TVA şi ale menţinerii conduitei prudente a politicii monetare;

• Evaluările BNR indică plasarea în decembrie a ratei anuale a inflaţiei în apropierea punctului central al ţintei de 3%, în linie cu prognoza BNR, şi reconfirmă perspectiva decelerării în lunile următoare atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază, împreună cu ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste;

• În condiţiile menţinerii incertitudinilor legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preţurilor administrate, precum şi ale unor preţuri volatile, conduita prudentă a politicii monetare va consolida perspectivele favorabile convergenţei ratei inflaţiei la ţintele stabilite pe termen mediu;

• Ajustarea graduală a condiţiilor monetare este de natură să contribuie nu numai la reluarea unei creşteri economice sănătoase, dar şi la stimularea economisirii interne, inclusiv pentru a sprijini sustenabilitatea deficitului extern şi a reduce dependenţa de finanţările externe;

• BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât prin adecvarea corespunzătoare a instrumentelor sale să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară şi, pe această bază, o creştere economică de durată în contextul realizării angajamentelor stabilite în acordurile cu UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels