BNR va tine dobanda ridicata o perioada lunga de timp pentru a cobori inflatia, insa nu isi va atinge obiectivul fara sprijin din partea Guvernului, care trebuie sa tina sub control cresterea salariilor, considera analistii.
Banca centrala a majorat la sfarsitul saptamanii trecute dobanda de politica monetara pentru a sasea oara in tot atatea sedinte, ducand-o la 10% pe an. Din octombrie trecut si pana in prezent dobanda-cheie la leu a urcat astfel cu trei puncte procentuale, in conditiile in care BNR a raspuns unei rabufniri a inflatiei.
"Actiunea BNR este in linie cu anticiparile. Banca centrala transmite un singur mesaj: ca inflatia trebuie sa scada. Dar, reducerea inflatiei nu sta aici, ci in decizia Guvernului cu privire la echilibrul bugetar si in rezistenta Executivului de a nu majora salariul minim pe economie", a spus Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR.
El a aratat ca daca va fi operata majorarea salariului minim pe economie, lucrurile vor lua o turnura "foarte critica". "Esential nu este pragul psihologic al dobanzii, ci cum se comporta celelalte politici economice. In conditiile unui deficit extern ridicat si a unei rate a inflatiei care se apropie de 9% nu exista loc de manevra decat in a reduce cererea interna pe masura capacitatii de finantare. Cresterea salariilor, a cererii interne inseamna inflatie", a mai spus Radulescu.
Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata (GEA), sustine ca majorarea dobanzii nu este cea mai fericita dintre masurile posibile, fiind un semnal de asteptari inflationiste si o teama de fuga capitalui strain. "Inflatia nu este singurul fenomen care trebuie tinut sub control, mai avem si deficitul extern. Trebuie facut un reglaj foarte fin intre tinta de inflatie si cea de deficit. BNR nu poate face singura acest lucru", a spus directorul GEA.
Inclusiv guvernatorul BNR Mugur Isarescu a subliniat inca din toamna trecuta ca banca centrala nu poate realiza obiectivul de incetinire a inflatiei fara sprinjin din partea politicilor fiscale si salariale, care sunt in responsabilitatea Guvernului.
"Cred ca ar fi mai realist si totodata precaut sa discutam despre reintrarea in banda tinta de inflatie undeva la mijlocul anului 2010", considera si Florian Libocor, economistul-sef al BRD-SocGen.
In ultima proiectie asupra inflatiei, publicata in mai, BNR vedea o incetinire a cresterii preturilor la 6% anul acesta (fata de un obiectiv de 3,8%) si respectiv la 3,5% pana in decembrie 2009, care este si nivelul tintit.
"Nu consider ca ar trebui sa vedem nivelul de 10% pe an ca fiind un prag psihologic in conditiile in care dobanzile pe piata au depasit acest prag de mult timp. Faptul ca BNR a ajuns cu dobanda la acest nivel nu inseamna neaparat ca vom asista si la alte majorari", considera Catalina Constantinescu, senior economist la ABN Amro Bank. Ea mizeaza mai degraba pe o plafonare a dobanzii la aceste niveluri pana la sfarsitul anului, in contextul in care nu vede necesara o reactie a politicii monetare la varful singular de inflatie care va aparea in iulie.
Pe de alta parte, ea este destul de pesimista privind inceperea unui ciclu de scadere a dobanzii de politica monetara in cursul acestui an, desi se asteapta ca inflatia sa incetineasca la niveluri de 6,4%-6,5% pana in decembrie. BNR are programata ultima sedinta pe probleme de politica monetara de anul acesta in luna octombrie, in timp ce proiectia din mai indica o incetinire vizibila a inflatiei destul de tarziu, in luna septembrie. "Pentru atingerea tintei din 2009 banca centrala va trebui sa continue politica stricta de control al lichiditatii si mentinerea unei dobanzi real pozitive suficient de restrictiva, de doua puncte procentuale sau chiar doua puncte si jumatate", mai spune Constantinescu.
In ceea ce priveste masurile urmatoare de politica monetara care pot fi adoptate, Radulescu a aratat ca nu depind atat de BNR, cat de factori exogeni - pretul petrolului si al produselor agricole si de factori endogeni - deficitul bugetar si salariile in economie, ultimul fiind cel mai important.
"Daca asteptarile privind intrarea pe un trend dezinflationist semnificativ incepand din toamna nu se vor confirma, iar climatul international ramane in continuare nefavorabil - pretul alimentelor si combustibililor continua sa inregistreze cresteri puternice -, este posibil sa vedem o noua majorare a ratei de politica monetara", considera si Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank.
Si ea considera ca este "foarte important" ca BNR sa mentina o politica monetara restrictiva cel putin pana la sfarsitul acestui an ca sa aiba o sansa sa readuca inflatia in intervalul agreat pana la sfarsitul lui 2009. Pentru anul urmator, BNR a anuntat o tinta de inflatie de 3,5%, incadrata intr-un interval de variatie agreat de plus sau minus un punct procentual.
Inclusiv Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a aratat saptamana trecuta ca eforturile pentru coborarea inflatiei trebuie grabite, in conditiile in care Romania trebuie sa demonstreze chiar inainte de intrarea in mecanismul ratelor de schimb din 2012 (ERM 2, o faza de doi ani premergatoare adoptarii monedei unice) ca a stabilizat cresterea preturilor la niveluri compatibile cu cele din zona euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
