Rata anuală a inflaţiei va scădea în al treilea trimestru al anului, în condiţiile menţinerii deasupra intervalului ţintit de BNR, şi va coborî apoi mai pronunţat în ultimele luni ale anului, spre limita superioară a intervalului-ţintă de 1,5‑3,5%, potrivit noului scenariu al prognozei emisă astăzi de Banca Centrală.
”Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi‑similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”.
Rata anuală a inflaţiei IPC şi-a stopat creşterea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4%, deasupra intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie. Stagnarea a avut loc în condiţiile în care accelerarea creşterii în termeni anuali a preţului combustibililor şi a preţurilor legumelor şi fructelor a fost compensată ca impact de scăderea dinamicii preţului produselor din tutun şi încetinirea uşoară a inflaţiei de bază.
Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă uşor, până la 2,9% în luna iunie, de la 2,99% în luna anterioară şi 3,05% în luna martie. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.
În luna iunie, rata medie anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 3,6% de la 3,3% în luna mai. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,9% faţă de 2,6% în luna mai.
Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât astăzi menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an. Totodată, a decis menţinerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
”Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”.
Datele provizorii privind creşterea economică în trimestrul I indică moderarea ritmului de creştere economică la 4%, de la 6,7% în trimestrul IV 2017. A
"Această evoluţie reprezintă o revenire către ritmul potenţial de creştere, fiind însoţită de reducerea excedentului de cerere agregată. Contribuţia majoritară, dar în diminuare faţă de trimestrul IV 2017, a consumului gospodăriilor populaţiei a fost revizuită uşor în jos, iar aportul pozitiv al formării brute de capital fix a fost revizuit în sus. Contribuţia negativă a exportului net la creşterea PIB real a crescut considerabil, în condiţiile în care noile date arată că dinamica anuală a importurilor a încetinit mai puţin decât în varianta anterioară, rămânând deosebit de ridicată".
Producţia industrială s-a redus în perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, în timp ce activitatea din comerţ şi‑a menţinut dinamica robustă. Deficitul de cont curent şi-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, variaţia anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la +8,6 la sută, în creştere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creştere a productivităţii muncii.
Creditul acordat sectorului privat şi-a reaccelerat creşterea în iunie, la 6,8%, de la 6,4% în luna mai, pe seama creditului acordat populaţiei, dar mai ales a creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească, ajungând la 65% (de la un minim de 35,6% în mai 2012).
