Dobanzile pe piata monetara interbancara au coborat ieri cu 1,25 puncte procentuale, ajungand sa oscileze intre 14,75% si 16,75% pe an, dupa ce Banca Nationala a respeins la licitatia planificata pentru plasarea de certificate de depozit cu scadenta la trei luni toate ofertele bancilor. Aceasta miscare lasa loc de scaderi ale dobanzii de interventie mai mari spun bancherii.
Consilerul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu a declarat ca banca centrala nu comenteaza deocamdata aceasta decizie. Acesta a fost prima data de la inrtoducerea CD-urilor cand banca centrala a respins toate ofertele.
Scaderea dobanzilor, produsa la cateva minute dupa anuntarea deciziei, a aparut in contextul unei lichiditati buna, dealerii spunand ca sunt foarte multi lei in piata. BNR nu a organizat ieri nici licitatii pentru depozite pe o luna.
Cum interpreteaza bancile aceasta miscare?
"Miscarea BNR a fost determinata cel mai probabil de faptul ca urmeaza o perioada de scaderi mai abrupte ale dobanzii de interventie. Astfel, BNR ar putea hotari in sedinta de maine reducerea cu un punct procentual a dobanzii, pana la 16%. Pe de alta parte, faptul ca au respins oferte de 15,6% pe an la trei luni sugereaza ca in opinia lor, in acest interval, dobanda la o luna (de interventie) va scadea sub nivelul de 15%", a declarat pentru ZF Liviu Olaru, senior dealer la ABN Amro.
Scaderea dobanzii BNR se vede clar si la Banc Post, singura variabila fiind modul in care aceasta se va produce. "Sunt surpins de faptul ca au organizat aceasta licitatie, intrucat aveau dreptul sa nu o faca. Faptul ca au respins o dobanda de 15,7% (cea mai scazuta care a fost licitata) inseamna ca ne putem astepta la o scadere a dobanzii la o luna cu 1,75 puncte procentuale pe luna in urmatoarele doua luni. Cu siguranta va urma o scadere a dobanzii de interventie, care va fi anuntata zilele urmatoare. Astfel, decizia poate sa fi luat in calcul si o economie de costuri cu sumele sterilizate. Pentru perioada viitoare sunt posibile doua scenarii: fie scaderi de dobanzi mai rare, dar de intensitate ridicata, fie in pasi mai mici, dar foarte desi", apreciaza si Dorin Badea, chief dealer la Banc Post.
Scaderea mai rapida a dobanzii de interventie are loc in contextul apropierii liberalizarii contului de capital, care va avea loc in aprilie. Atunci un diferential mare intre dobanzile la lei si cele de pe pietele internationale ar putea atrage capitaluri speculative importante, in conditiile in care ratingul de tara este de BBB "risc investitional".
"Prin aceasta politica se incearca sa se ajunga la o dobanda cat mai putin atractiva, pentru a diminua riscul unor intrari masive de capitaluri speculative la momentul asteptatei liberalizari a contului de capital. Nu stiu insa daca e un moment potrivit pentru asemenea scaderi abrupte, primele luni ale anului fiind in mod traditional dificile din punctul de vedere al evolutiei inflatiei", mai spune Olaru.
Anul acesta se adauga si reducerea impozitelor, care va insemna mai multi bani disponibili in econimie, care vor alimenta insa consumul, ducand astfel la o crestere a preturilor.
Obiectivul de scadere a dobanzilor in perspectiva liberalizrii contului de capital intra astfel in conflict cu necesitatea mentinerii lor la un nivel relativ ridicat, pentru a permite controlul evolutiei inflatiei. Desi exista alternativa scaderii dobanzii in perspectiva momentului aprilie, cu riscurile aferente, pentru ca ulterior aceasta sa creasca din nou, solutia este riscanta. Motivul? Economia romaneasca are un raspuns greoi la indiciile date prin parghiile aflate la dispozitia autoritatilor, cum ar fi dobanda de interventie. Astel, odata pornita, placa inflatiei risca sa se dovedeasca greu de oprit.
In ultimul timp politica bancii centrale privind dobanda de interventie a fost una de evolutie prin pasi moderati. Scaderile de dobanda au inceput in lunaaugust cu o reducere de 0,5 puncte procentuale. In ultimele luni (noiembrie si decembrie) ritmul a fost usor intensificat, dupa o pauza in octombrie, scaderile cumuland 1,75 puncte procentuale.
De la inceptul anului, banca centrala a aspirat de pe piata aproximativ 40.000 de miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), prin licitatiile pentru depozite la o luna, la care plateste, din decembrie 2004, o dobanda de 17% pe an.
Ultima licitatie pentru plasarea de certificate de depozit a avut loc in luna decembrie. Atunci BNR a atras 14.996 de miliarde de lei, sub nivelul planificat de 20.000 de miliarde de lei. Dobanda maxima acceptata a fost atunci de 17,29%, in timp ce dobanda medie la care CD au fost atribuite a fost de 17,05% pe an.
Certificatele de depozit au fost introduse ca instrument de sterilizare a pietei monetare al BNR in cursul anului trecut. Spre deosebire de titlurile de stat, aceste CD-uri nu pot fi achizitionate decat de banci. Banca centrala isi anuntase intentia de a-si completa portofoliul de instrumente cu certificate de depozit la sase luni. introducerea acestora a fost indelung asteptata de banci, insa proiectul a fost amanat fara termen. Acestea ar fi trebuit sa ajute autoritatea monetara sa construiasca doua curbe de randamente proprii, pe langa cele ale Finantelor, care sa permita o mai buna supraveghere a pietei.
Ministerul Finantelor nu a anuntat pana la acest moment calendarul licitatiilor pentru vanzarea de titluri de stat, ceea ce a alimentat speculatiile ca a renuntat complet la aceasta sursa de finantare pentru luna in curs, urmand sa atraga resurse mai mari in februarie.
"Eu vad acesata miscare a BNR si in legatura cu Ministerul de Finante. Astfel, banca centrala a evitat sa imobilizeze o suma mare pe un termen lung pentru a permite Finantelor sa atraga un volum mai mare luna viitoare fara a crea presiuni nedorite pe dobanzile la titlurile de stat", mai spune Olaru.
liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
