BNR si Finantele au atras ieri depozite pe termene de pana la o saptamana de pe piata monetara, in contextul in care dobanzile coborasera la niveluri scazute, de sub 8% pe an, pe fondul acumularii unui exces de lichiditati.
Ministerul Economiei si Finantelor a imprumutat ieri un miliard de lei de la banci pentru o saptamana, dupa ce facuse o miscare similara si luni. Tot ieri Trezoreria a vandut si certificate cu discount cu maturitatea de trei luni, aceasta fiind prima data cand vinde astfel de titluri dupa o pauza de doi ani. Bancile au subscris certificate in valoare de 597 de milioane de lei (155 de milioane de euro), in timp ce volumul total al emisiunii a fost de 700 de milioane de lei.
"Piata romaneasca nu este atat de lichida, ci este foarte volatila astfel incat randamentele se schimba foarte rapid de la o zi la alta. Asta este piata. Asta coteaza piata. Randamentele sunt mari deoarece conditiile de lichiditate nu mai sunt ca odinioara, iar necesitatile Finantelor sunt mai mari ca odinioara", a comentat pentru ZF seful Trezoreriei, Stefan Nanu.
El a precizat ca principalii investitori in titluri sunt bancile, iar acum acestea sunt putin dispuse sa-si plaseze banii in titluri de stat avand in vedere ca este sfarsitul perioadei de constituire a RMO, preferand niste plasamente pe termene mult mai scurte.
"Scadentele pe termen scurt au fost cerute de banci. Au spus ca sunt mai atractive. S-a vazut si la atragerea de depozite. Atata timp cat pe piata din Romania investitorii institutionali sunt putini, bancile sunt principalii investitori. Trebuie sa ne mulam pe necesitatile lor. La acelasi risc de credit al statului randamentele difera mult in functie de lichiditatea si disponibilitatea bancilor la un anumit moment", a spus Nanu, explicand ca Finantele vor continua strategia de emitere a titlurilor pe termene scurte.
Seful Trezorerie a reamintit insa ca Finantele nu vor accepta randamente peste nivelul ratei lombard, de 14,25%.
BNR a intervenit ieri dupa-amiaza pe piata monetara, atragand depozite cu scadenta pe 24 noiembrie, dupa ce initial anuntase ca nu intentioneaza sa deruleze nicio operatiune. Banca centrala a platit o dobanda de 10,25% pe an (la nivelul ratei de politica monetara) si a atras astfel 270 de milioane de lei (70 de milioane de euro), de la patru banci participante.
Trezoreria a acceptat ieri sa plateasca dobanzi pentru sumele atrase de pana la 14,25% pe an (rata la care BNR ofera finantari lombard bancilor comerciale).
Pentru depozitele atrase pe o saptamana, statul plateste o dobanda medie de 12,78% pe an, cu 0,47 puncte peste nivelul stabilit la licitatia de luni. "Finantele au nevoie de lei pentru a-si finanta cheltuielile de sfarsit de an. Ma astept ca in luna decembrie sa vedem o lichiditate abundenta pe piata", a comentat un dealer.
Certificatele cu discount au fost plasate la un randament mediu de 14,19% pe an. Trezoreria a respins toate ofertele de cumparare la randamente mai mari de 14,25% pe an, nivel pe care a acceptat sa il plateasca si pentru certificatele pe trei luni.
Dobanzile au coborat destul de abrupt pe piata monetara in ultima saptamana, in conditiile in care statul a injectat lichiditati importante pentru plata pensiilor si a salariilor. Volumul tranzactiilor derulate pe piata monetara a urcat marti la 2,5 miliarde de lei, in timp ce dobanda a coborat spre 10% pe an, fata de o medie de 22% pe an inregistrata in octombrie, cand au existat presiuni puternice pe lichiditati.
Totodata, in mod traditional cheltuielile publice urca abrupt in ultimele luni din an, cand sunt decontate platile pentru proiectele derulate, iar administratiile publice isi urgenteaza finalizarea planurilor de achizitii. In anii precedenti bugetul de stat ramanea pe plus pana in toamna, pentru ca in ultimul trimestru sa fie realizat deficitul programat. Anul acesta bugetul a intrat pe deficit inca din primavara, dezechilibrul adancindu-se la 1,5% din Produsul Intern Brut dupa primele zece luni.
Ministrul finantelor Varujan Vosganian a aratat in primavara ca au fost luate masuri pentru a se evita situatiile din anii trecuti, cand administratiile locale au operat cheltuieli foarte mari la sfarsitul anului. Pe fondul dobanzilor scazute leul a ramas ieri sub presiune de depreciere, in conditiile in care si sentimentul regional a fost negativ.
Cotatiile au oscilat ieri intre 3,83 si 3,8550 lei pentru un euro, in timp ce volumul operatiunilor a urcat fata de zilele precedente.
Dealerii sunt insa sceptici in privinta unor noi cresteri de curs, in conditiile in care BNR a intervenit saptamana trecuta la acest nivel pentru a opri deprecierea leului. Totodata, cresterea asteptata a dobanzilor la leu - odata cu inceputul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime pe 24 noiembrie- va scumpi finantarea unor eventuale pozitii luate impotriva leului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
