BNR şi Ministerul Finanţelor au rambursat până în 2013 doar un sfert din împrumutul record contractat în primăvara anului 2009 de la FMI, Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM). Cumulat, BNR şi Ministerul Finanţelor au luat efectiv de la FMI, CE şi BM 17,9 mld. euro şi au de dat înapoi 21 mld. euro.
În 2013, România a trebuit să ramburseze 5 mld. euro din împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, din care circa 4 mld. euro au fost suportate de BNR din rezervele valutare. Din factura totală de 21 mld. euro (rate, dobânzi şi comisioane), banca centrală şi Finanţele au achitat până acum un sfert. Când va termina de rambursat împrumutul către FMI, UE şi BM, dobânzile totale plătite de România vor totaliza mai mult de 2,7 mld. euro.
La Ministerul Finanţelor a ajuns mai puţin de jumătate din împrumutul extern total, restul mergând la BNR. Banca centrală rambursează împrumutul FMI din rezerva valutară, deci nu afectează bugetul de stat, dar slăbeşte poziţia valutară a României.
Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns circa 2 mld. euro, diferenţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. de euro, au fost direcţionate doar către Finanţe.
Prin parafarea acordului cu finanţatorii externi, Finanţele şi-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 8,6 mld. euro, urmând să vină la plată în următorii zece ani.
Finanţele plătiseră până la jumătatea anului 1,23 mld. euro din creditul extern, din care 700 mil. euro au reprezentat numai dobânzile şi comisioanele (aproape 60%). Alte 4 mld. euro au fost achitate de BNR, incluzând dobânzi de peste 900 mil. euro, potrivit datelor BNR.
România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării. Iar dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli, nu s-ar mai înregistra creşterea economică prognozată, au arătat analiştii.
Rambursarea împrumuturilor se face în tranşe, însă Finanţele se confruntă deja cu o datorie publică în ascensiune.
Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană trebuie restituiţi de Finanţe începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde de euro.
Finanţele au constituit în Trezorerie şi o rezervă de valută, la recomandarea FMI, aşa-numitul „buffer“ fiscal necesar pentru asigurarea unei lichidităţi în cazul în care apar din nou crize pe pieţele financiare, iar România nu se poate împrumuta la costuri rezonabile. Rezerva a ajuns în vara acestui an la 6 miliarde de euro.
Pe lângă rezerva în valută a Finanţelor, există rezerva valutară a BNR, mult mai consistentă, de 32 mld. euro. Cu aceste buffere autorităţile speră să ţină stabil cursul de schimb, care este principala problemă a românilor în condiţiile în care 60% din împrumuturile locale sunt în valută, iar orice mişcare mai amplă a cursului aduce panică.
Cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că în prima jumătate din acest an rezervele valutare au ajuns la 32 mld. euro. Ar fi de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat, având în vedere incertitudinile care persistă pe pieţele financiare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
