Banca Nationala continua sa sustina o crestere robusta a creditului neguvernamental in acest an, intr-un interval de 20-30% in termeni reali, afirma guvernatorul Mugur Isarescu.
"Nu tintim o crestere anume, pentru ca ar fi si periculos, insa ne asteptam la o dinamica mai lenta dupa explozia din 2003", spune Isarescu.
Anul trecut, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de aproape 50% in termeni reali, in conditiile in care creditul de consum s-a majorat cu circa 300% in termeni nominali.
Dintre tarile din regiune, numai Bulgaria a mai cunoscut o crestere apropiata a creditarii - 40,4%, dar si o piata asezata ca a Ungariei a consemnat o majorare puternica de 27%.
Guvernatorul BNR spune ca accepta criticile bancilor comerciale privind introducerea normelor de creditare. "Creditarea este treaba bancilor, intr-adevar, insa daca aceasta creste prea mult este datoria noastra sa luam masuri de calmare", afirma Isarescu.
Pe langa influenta creditului asupra majorarii deficitului de cont curent pe 2003 - la care banca centrala a raspuns prin cresteri "limitate" ale dobanzii, BNR se teme ca bancile comerciale nu sunt inca destul de bine pozitionate pentru a administra expansiunea foarte rapida a creditului de consum, cu riscurile de deteriorare a calitatii portofoliilor. La sfarsitul lui 2003, ponderea creditelor restante si indoielnice in capitalul propriu al bancilor era de 2,1%, cu o crestere minima fata de decembrie 2002, cand se ridica la 2%. In scadere usoara, profitabilitatea in sistemul bancar a ramas ridicata - 17,7% fata de 18,3% la sfarsitul lui 2002, in timp ce solvabilitatea de 20% pe ansamblu poate fi considerata confortabila fata de limita de 12% stabilita de BNR.
Cu toata cresterea rapida a creditului neguvernamental, ponderea acestuia in PIB - care arata gradul de intermediere financiara - nu a depasit 16,2%, inca mult sub nivelurile din regiune - 27,6% in Bulgaria, 30,5% in Polonia, ajungand chiar la 42,3% in Ungaria.
Politica salariala stransa, cruciala pentru dezinflatie
Guvernatorul considera ca multe din problemele aparute anul trecut in principal la nivelul echilibrului extern au ca radacina cresterea substantiala a salariului minim pe economie (n.r. 40%), care s-a transmis in majorari importante in societatile cu capital de stat. Isarescu se arata insa increzator in asigurarile date de premierul Nastase ca politica salariala va fi foarte prudenta anul acesta.
Cu toate acestea, salariul mediu pe economie a continuat sa creasca intr-un ritm rapid in primele doua luni ale anului, inregistrand la nivelul lui februarie o crestere annuala de 8,2% in termeni reali, pana la echivalentul a 135 de euro. In industrie, cresterea reala a fost chiar de 9%. La nivelul lui 2003 cresterea reala a salariului mediu pe economie a fost de 8,7%.
"Exista un spatiu de compensare a eventualelor derapaje legate de perioada electorala, de posibile intarzieri ale reformei, prin constrangeri de politica fiscala si monetara, insa nu prea mare", afirma Mugur Isarescu.
Inflatia pe primul trimestru este estimata la 2,1-2,2%. Aceasta ar insemna coborarea inflatiei anuale la circa 13%, de la 13,7% pe perioada februarie 2004/februarie 2003. Potrivit guvernatorului, acest nivel lasa destul loc in perspectiva realizarii obiectivului de inflatie de 9%. Cu o conditie esentiala: "daca mixul de politici fiscale, salariale, structurale si monetare este aplicat pe deplin". "Politica monetara poate lucra la dezinflatie numai sustinuta de primele trei componente ale mixului", spune seful bancii centrale.
Majorarea pretului gazelor naturale cu 5% in aceasta luna, precum si posibile majorari ale pretului petrolului ar putea readuce inflatia la un nivel mai ridicat decat in februarie si martie.
Isarescu reconfirma politica de folosire a cursului de schimb drept "ghid" pentru dezinflatie, banca centrala indicand un interval de depreciere nominala de 5-7% fata de cosul valutar euro/dolar. "Incercam sa tinem o piata valutara echilibrata, cumparam valuta fara sa depreciem cursul, pentru a majora rezerva valutara", spune guvernatorul. El afirma ca Romania se poate lauda cu un sistem de curs de schimb de tipul "managed floating plus", datorita faptului ca politica de apreciere reala a leului functioneaza fara a crea probleme balantei de plati externe. Grija BNR este insa ca suma dintre aprecierea reala a leulii si cresterea reala a salariilor sa nu cumva sa depaseasca majorarea de productivitate in economie, care a dat semne de incetinire in ultima perioada.
Isarescu arata ca o reducere abrupta a inflatiei ar putea afecta multe companii viabile, laolalta cu cele neviabile.
"Intr-o economie cu probleme structurale mari, o politica monetara stransa ii afecteaza si pe cei eficienti si, in acelasi timp, le creeaza scuze celor ineficienti, care dau vina pe politica monetara pentru problemele lor financiare", spune guvernatorul.
In abordarea graduala a dezinflatiei, banca centrala ia in calcul si necesitatea procesului de aliniere a importante categorii de preturi si tarife, dar si salarii, la nivelele de convergenta cu Uniunea Europeana.
In contextul mentinerii tendintei de reducere a inflatiei, Banca Nationala se asteapta la o "comprimare semnificativa" a ecartului dintre dobanzile la credite si cele la depozite in cursul lui 2004 (n.r. de circa 15 puncte procentuale), in conditiile in care diferenta este inca mare, ca o alta "mostenire a inflatiei ridicate".
Guvernatorul spune ca perioada lunga de inflatie ridicata este una din cauzele principale si ale faptului ca Romania nu are inca o piata financiara pe termen lung. "Dupa trecerea la inflatia de o singura cifra va mai fi nevoie de unul-doi ani pentru ca jucatorii de pe piata sa aiba incredere in dobanzi pe termen lung", estimeaza Isarescu.
De asemenea, guvernatorul BNR spune ca este inca destul loc de imbunatatire a situatiei de pe piata bancara in termeni de concurenta si gama de produse. Astfel, banca centrala asteapta diversificarea tipurilor de credite ipotecare si aparitia unei piete functionale a acestora, precum si dezvoltarea unor forme noi de credite de consum. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
