Acest indice nu a mai fost la un nivel apropiat din data de 6 septembrie, când a fost de 3,15%, după ce la 5 septembrie a fost de 3,18% şi a fost urmat de o scădere la 3,12%, la data de 7 septembrie.
De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat marţi la nivelul de 3,38%, după ce a crescut vineri, de la 3,36% cât a fost joi. Acesta n-a mai atins acest nivel din datele de 5 septembrie şi 6 septembrie, când a fost în scădere de la 3,40%, nivel înregistrat la data de 4 septembrie.
În schimb, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut marţi la 3,47%, de la 3,45% luni. Acesta n-a mai atins un nivel apropiat din data de 4 septembrie, când a fost de 3,48%, dar atunci era pe o tendinţă de scădere.
De asemenea, indicele ROBOR la 12 luni a crescut marţi la 3,52%, de la 3,50% luni, astfel că a revenit la nivelul de 3,52% de vineri şi pe care nu-l mai atinsese din 5 septembrie.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.
După o pauză de două săptămâni, BNR a făcut, luni, a şasea operaţiune repo din acest an, în valoare de 6,5165 miliarde de lei, potrivit datelor afişate de instituţie, pentru a domoli creşterea indicilor ROBOR. Operaţiunea repo, care reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei, nu i-a luat prin surprindere pe econonomişti.
„Ne aşteptăm ca BNR să anunţe o licitaţie de repo repartizată integral, iar ratele pe termen scurt să fie la nivelul dobânzii cheie, de 2,50%, pentru perioada în care este făcută rezervă”, se scrie într-o analiză a ING Bank România, semnată de Ciprian Dascălu, economistul şef, şi de Valentin Tătaru, economist în cadrul băncii, analiză publicată înainte de anunţul BNR privind operaţiunea repo. Într-adevăr, suma adjudecată a fost cea oferită de Banca centrală, iar toate licitaţiile repo din acest an au fost făcute la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară, începând cu 8 mai 2018, şi la o maturitate de 7 zile, astfel că valoarea celor patru operaţiuni nu poate fi cumulată.
Anterioara operaţiune repo a fost la data de 10 septembrie, când instituţia a furnizat pieţei 914,2 milioane de lei. De asemenea, la data de 3 septembrie, BNR a făcut o operaţiune repo de aproape 9,47 miliarde de lei. Banca centrală a mai făcut trei asemenea operaţiuni în luna august a acestui an: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018, precum şi de 12,17 miliarde de lei la 27 august. Această din urmă sumă nu a mai fost plasată de BNR din 1 octombrie 2012, când a solicitat şi şi-a adjudecat 12,6 miliarde de lei.
La data de 3 septembrie, economistul şef al ING Bank România susţinea că era de aşteptat ca BNR să rostogolească operaţiunea de injecţie de lichiditate din săptămâna precedentă. „Credem că banca centrală va continuă să ofere lichiditate sistemului bancar, în perioadele când întâmpina deficit de lichiditate. În lipsa unui angajament ferm faţă de aceste operaţiuni şi în absenţa unor presiuni de depreciere asupra leului, credem că BNR va continuă să ofere lichiditate sistemului bancar prin operaţiuni de piaţă”, a explicat, la începutul lunii septembrie, pentru MEDIAFAX, Ciprian Dascălu. Cursul de schimb leu-euro intrat pe o tendinţă de creştere săptămâna trecută, dar n-a depăşit maximele istorice.
În august 2018, Banca centrală a României a reluat operaţiunile repo, după opt luni de pauză, pentru a tempera creşterea indicilor ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei şi care este stabilit zilnic, ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR, astfel încât să prevină situaţia din septembrie 2017. Pe finalul fiecărei luni, lichiditatea din piaţă scade pe fondul faptului că băncile sunt obligate să-şi facă rezervele minime obligatorii, iar contribuabilii trebuie să-şi achite taxele şi impozitele, situaţie care se accentuează pe final de lună.
