Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, adunând o cotă de mai mult de 13% din total, după cel austriac.
În timp ce grupul bancar francez Société Générale şi-a construit cea mai puternică prezenţă, alte bănci franceze de anvergură internaţională precum Crédit Agricole sau BNP Paribas au deocamdată o prezenţă limitată.
Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa, controlează în România BRD - a treia mare bancă în topul după active, cu o cotă de piaţă de 12,5%, şi cea mai profitabilă instituţie de credit de pe piaţa locală în 2017. BRD-SocGen a avut o strategie de creştere echilibrată, marşând şi pe retail, şi pe corporate, şi s-a ferit de expunerile mari pe sectorul de real-estate în perioada de boom economic, care a precedat criza economică. Banca nu a mizat pe cartea fuziunilor şi achiziţiilor, ci pe creşterea organică. Situaţia băncii s-a complicat în mod neaşteptat în 2012, BRD înregistrând şi ani de pierderi după ce din primii ani de criză a ieşit cea mai profitabilă. Criza a erodat cota de piaţă a BRD- SocGen, care a ocupat în mod tradiţional locul doi în topul celor mai mari jucători din sistemul bancar românesc, iar în 2016 banca a coborât pe locul trei în clasamentul băncilor. Banca Transilvania a reuşit să depăşească BRD în topul celor mai mari bănci, după achiziţia Volksbank.
În ultimii ani, BRD şi-a majorat activele şi a reuşit să se apropie de nivelul din 2008, înainte de izbucnirea crizei, ajungând anul trecut la 53,5 mld. lei. Pentru perioada următoare, banca românească cu capital francez mizează în continuare pe creştere organică, însă nu exclude posibile achiziţii.
Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină în 2017 un profit net record de 1,38 mld. lei, cel mai bun rezultat anual al băncii. Banca ocupă locul doi în topul celor mai mari reţele teritoriale din România, cu 760 de sucursale şi agenţii.
Société Générale a intrat pe piaţa locală încă de la sfârşitul anilor ‘90 şi a preluat pachetul de control la Banca Română pentru Dezvoltare. De la preluare în 1998 şi până în 2012, BRD a fost una dintre achiziţiile cele mai profitabile din istoria SocGen. Francezii au dezvoltat în jurul BRD o structură de grup financiar, lansând operaţiuni de leasing, asigurări, pensii şi asset management.
În timp ce Soc-Gen este prezentă pe piaţa românească de două decenii, BNP Paribas - cea mai mare bancă din zona euro şi a doua din Europa după active, a intrat în România de-abia în 2005, “testând” piaţa serviciilor financiare la început prin preluarea IFN-ului (instituţie financiară nebancară) Credisson International. Această entitate nu a fost foarte vizibilă la nivel local având în vedere că a derulat în principal operaţiuni de creditare de consum prin intermediul IFN-ului Cetelem. După câţiva ani, francezii au achiziţionat şi divizia de pe piaţa locală a belgienilor de la Fortis Bank. La sfârşitul anului 2017, BNP Paribas (Fortis) avea active de aproape 1 mld. lei şi o cotă de piaţă de 0,23%. În ultima perioadă, piaţa bancară românească a devenit mai atractivă pentru BNP Paribas, grupul francez (cu active de peste 2 trilioane de euro, considerat un “supermarket financiar” al zonei euro) luând decizia de a trece la operarea prin intermediul unei sucursale bancare. BNP Paribas vrea să deschidă mai multe unităţi bancare.
Un alt mare grup financiar francez, Crédit Agricole, a intrat mai târziu pe piaţa românească, însă indirect, după ce a preluat grupul grec Emporiki Bank, care avea pe plan local o filială de mici dimensiuni. Grecii de la Emporiki şi-au schimbat numele în Crédit Agricole în 2012. Grupul francez Crédit Agricole era acţionarul Emporiki Grecia, iar când criza datoriilor suverane ale statului elen s-a intensificat, banca de la Atena a fost vândută, iar francezii au preluat direct controlul subsidiarelor locale. Crédit Agricole avea la sfârşitul lui 2017 active de 1,36 mld. lei şi o cotă de piaţă de 0,32%. Cu toate că în ţara de origine, Franţa, Crédit Agricole este una dintre cele mai puternice bănci, ocupând locul doi în topul după active, subsidiara de pe piaţa românească este de talie medie, având o cotă de piaţă de doar 0,32%.
O schimbare radicală apărută în ultimii ani este intrarea în sfera serviciilor bancare a unor jucători “netradiţionali” cum ar fi marile platforme online sau operatorii de telecom. Grupul francez Orange, liderul pieţei locale de telecom, a intrat pe segmentul transferurilor de bani cu serviciul Orange Money. Însă, gigantul francez telecom Orange vrea să aibă şi propria bancă.