Când pe plus, când pe minus a fost sistemul bancar în ultimiidoi ani, după standardele româneşti de contabilitate (RAS). De la20 de bănci care au încheiat 2009 cu pierderi, în 2010 s-a ajuns la22.
Pe de altă parte, majoritatea băncilor raportează rezultatecalculate după standardele internaţionale, care de altfel vor fiadoptate de întreaga piaţă de la 1 ianuarie 2012, şi au continuatsă anunţe profituri.
Nici banca centrală nu se arată îngrijorată de imagineapierderilor din RAS, considerând că solvabilitatea instituţiilor decredit rămâne confortabilă (14,6%).
Pierderile rezultate la nivelul sistemului se arată a fi şiextrem de volatile. De la un profit net de 4,4 mld. lei lasfârşitul lui 2008, în ianuarie 2009 piaţa înregistra un minus de118 mil. lei. În martie 2009 pierderea creştea la 209 mil. lei,pentru ca în aprilie să se transforme într-un profit de 81 mil.lei. Similar, în 2010 sistemul bancar era pe plus, cu 440 mil. leiîn martie, pentru ca în august să ajungă la o pierdere de 718 mil.lei.
În vară, bancherii se luptau cu varianta iniţială a Ordonanţei50 privind creditele pentru persoane fizice, iar spectrul unorpierderi catastrofale era agitat inclusiv de BNR. La nouă luni,multe bănci care au raportat rezultate la nivel local nu au omis săinvoce efectele ordonanţei ca explicaţie pentru deteriorarearezultatelor.
Ordonanţa a fost modificată de-abia în decembrie, însă piaţabancară s-a mai redresat în trimestrul al patrulea: pierderea de718 mil. lei înregistrată în august s-a înjumătăţit până îndecembrie, când a ajuns la 304 mil. lei.
Pe parcursul celor doi ani de recesiune, marcaţi în acelaşi timpde proasta imagine publică a breslei, bancherii au avut multedileme: dacă raportau profit, riscau să fie acuzaţi că au făcut-ocu preţul falimentării clienţilor, dacă raportau un profit înscădere dramatică, riscau să fie acuzaţi de inabilitate managerialăşi slabă gestionare a riscurilor, dacă raportau pierdere riscau săle fugă clienţii cu depozite.
Cu sau fără pierderi la nivelul pieţei, solvabilitatea medie asistemului bancar s-a îmbunătăţit în 2010. De la niveluri de 13,7%la sfârşitul lui 2007 şi 13,16% în martie 2009, în martie 2010 seajunsese la 14,2%, iar în decembrie la 14,6%.
Capitalul social al băncilor a crescut cu aproape 18% în cursulanului trecut, până la circa 17 mld. lei, după o creştere de 8% în2009. Şi totuşi, FMI a avertizat în ultimul raport de evaluare aRomâniei asupra situaţiei "câtorva bănci mici". Acestea ar cumulaactive reprezentând mai puţin de 2% din activele totale alesistemului, au înregistrat o deteriorare rapidă a portofoliilor decredite şi au provizioane mai mici decât media sistemului, astfelîncât autorităţile va trebui să menţină vigilenţa în privinţainstituţiilor de credit respective. Băncile mici nu au însă preamulţi deponenţi şi oricum plafonul de garantare a urcat la 100.000de euro, riscul sistemic fiind redus.
Luna octombrie a anului trecut a consemnat oprirea trendului descădere a numărului de salariaţi din sistemul bancar. În noiembrieşi decembrie 2010 personalul chiar a crescut cu aproape 80 deoameni, ajungând la 66.753.
Mai multe bănci mari au tatonat şi deschiderea de unităţi,pregătindu-se pentru momentul dezgheţării pieţei. Per ansamblu, în2010 numărul unităţilor a scăzut cu 255 (cât reţeaua unei băncimari), faţă de o reducere de 127 în 2009. De asemenea, în doi anipersonalul bancar s-a redus cu aproape 5.000 de oameni. Şi totuşi,piaţa a fost pe pierdere la sfârşitul lui 2010.
Marele vinovat sunt considerate cheltuielile cu provizioanelepentru credite care devin improbabil de recuperat. Intrarea unuiclient mai mare în insolvenţă poate "şterge" mare parte dinprofitul unei bănci calculat după standardele locale. La sfârşitullui 2010 sistemul bancar avea un stoc de provizioane de 23,5 mld.lei (aproape 5,5 mld. euro), care acoperea creditele clasificate carestante şi îndoielnice, în volum de circa 19,3 mld. lei.
În ultimii doi ani, provizioanele băncilor s-au triplat, ceea ceconcordă cu imaginea trecerii de la un profit general de 4,4miliarde de lei în 2008 la o pierdere de 304 milioane de lei în2010. Şi totuşi, lucrurile nu stau la fel pentru toate băncile.Unele nu au avut nevoie de provizioane atât de mari, în timp cepentru altele costurile s-au dovedit greu de suportat.
Rămâne de văzut cum se va schimba imaginea solidităţiisistemului bancar anul viitor, odată cu intrarea în vigoare astandardelor internaţionale de raportare. După cum spun bancherii,provizioanele vor scădea, pentru că vor putea deduce într-un gradmai mare valoarea garanţiilor, iar profiturile vor creşte (sau seva putea trece mai uşor de la pierdere pe profit). Altminteri, deani de zile persistă discuţia privind numărul prea mare debănci.
"Ultimii doi ani întăresc concluzia că o cotă de piaţă mai micăde 4 - 5% îţi diminuează sustenabilitatea din punctul de vedere alprofitului, iar piaţa nu are altă soluţie decât să se concentreze.Băncile foarte mici n-au cum să supravieţuiască decât pe nişeextrem de lucrative", comentează Dan Pascariu, preşedinteleConsiliului de Supraveghere al UniCredit Ţiriac Bank.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
