Poziţia sa este surprinzătoare, având în vedere că până acumbancherii au încercat mereu să convingă că euro este singurasoluţie pentru creditele pe termen lung, iar BNR a tolerat aceastăabordare.
Principalul argument pentru care creditele în valută au convins, înspecial când a fost vorba de sume mari şi perioade lungi derambursare, a fost diferenţialul de dobândă. Dobânzile mari la leifăceau practic prohibitive finanţările ipotecare în lei,argumentează bancherii, care au găsit însă debuşeul alternativ îneuro - şi la un moment dat chiar în franci elveţieni. Finanţărileîn valută erau mult mai uşor de obţinut de la acţionarii străinisau de pe pieţele internaţionale, la preţuri foarte mici, iarastfel chiar şi jucători fără notorietate pe piaţă şi cu reţeleteritoriale relativ mici faţă de băncile vechi s-au putut lansa înlupta pentru cote pe segmentul creditului de retail.
Un credit ipotecar în euro se vinde cu o dobândă efectivă cuprinsăîntre 6%-7%, în timp ce la lei dobânda efectivă depăşeşte 11% pean. Ca să fie mai rentabil în lei, cursul leu-euro ar trebui săcrească anual cu minimum 5%, ca să anuleze diferenţialul dedobândă.
Un alt argument invocat de bancheri pentru vânzarea de credite învalută a fost lipsa resurselor în lei pentru perioade atât delungi. A fost însă creditarea în valută un salt înainte pe carepiaţa l-a făcut, arzând etapa dezvoltării economisiriiinterne?
"Vânzarea de credite în euro reprezintă o ardere de etape numaidacă se adoptă euro într-o perspectivă apropiată. Altfel, nureprezintă decât un produs «exotic»", a comentat pentru ZF MişuNegriţoiu. Adoptarea euro în 2015, conform calendarului asumat deautorităţi, pare însă tot mai puţin probabilă, chiar guvernatorulBNR Mugur Isărescu vorbind despre necesitatea rediscutării acesteţinte. Negriţoiu a spus marţi că ipotecarele în euro bazate pevenituri în lei sunt "produsul toxic" dezvoltat de băncileromâneşti şi care reprezintă "o bombă cu efect întârziat". Totuşi,inclusiv ING a promovat de-a lungul timpului şi are şi acum înofertă credite ipotecare în euro.
Sub cupola BNR, Negriţoiu a vorbit cu tonul unui bancher central,fapt remarcat şi de Lucian Croitoru, consilierul pe probleme depolitică monetară a guvernatorului BNR, cel care prezidarespectivul panel. Şeful ING şi-a motivat opinia prin dificultateacu care băncile pot să finanţeze acum portofoliile de ipotecare îneuro, în condiţiile în care acestea erau bazate pe surseleîmprumutate din străinătate, mult mai dificil de atras în contextulapărut pe piaţă după criza financiară din 2008. El a precizat căponderea mare a creditului în valută - două treimi din totalulcreditul privat - ţine captivă întreaga ţară, în condiţiile în careBNR nu poate să ieftinească finanţările în lei, pentru că riscă odepreciere a cursului. Aceasta ar lovi băncile prin deteriorareacalităţii creditelor în valută.
Croitoru s-a arătat însă mai tolerant faţă de creditele în valută,considerând că acestea compensează lipsa economisirilor interne,care să susţină investiţiile.
"România va creşte în continuare cu economii străine. Oricât amcreşte economisirea internă, nu vom putea reveni la creşterileeconomice apropiate de potenţialul de dinainte de 2008", acompletat atunci Croitoru. Cel puţin până acum, creditele în valutăau avut un comportament mai bun în criză decât cele în lei.Ponderea restanţelor, în cazul populaţiei, este dublă la crediteleîn lei, la aproape 7%, faţă de valută, cu numai 3,5%. Totuşi,ultimele luni au adus o tendinţă de creştere mai rapidă arestanţelor populaţiei la împrumuturile în euro decât la cele înlei, semn că nu toţi clienţii au reuşit să se adapteze la noileniveluri de curs şi să îşi ajusteze cheltuielile, pentru a puteaface faţă cu plata ratelor la bancă. La sfârşitul lunii august,ratele neplătite la timp la creditele în lei totalizau 2,5 miliardede lei, în creştere cu 82% faţă de august anul trecut. La crediteleîn euro suma este de numai 1,7 miliarde de lei, dar creşterea faţăde anul trecut este cu 143%.
Ce spun alţi bancheri?
"Ipotecarele în euro sunt riscante, dar ce nu este? În cazulRomâniei trebuie să luăm în considerare nişte factori. Unul este căavem un sistem valutar dualist, euro este folosit nu doar lacredite, ci şi la jumătate din preţuri. În plus, sunt transferurimari din străinătate, mulţi oameni au salariile în euro, există unanumit hedging natural", spune Laszlo Diosi, şeful OTP Bank,filiala locală a celui mai mare grup financiar maghiar. Elapreciază că riscul este mai mic decât în Ungaria, unde populaţia aluat masiv ipotecare în franci elveţieni, însă veniturile suntrealizate aproape exclusiv în forinţi. De altfel, autorităţile dela Budapesta pregătesc un program pentru protejarea debitorilor cucredite în valută.
Gabriela Nistor, director executiv la Banca Transilvania - singurabancă de top cu capital privat local - spune că a existat o piaţăşi pentru ipotecarele în lei, dar aceasta a fost subminată în mareparte din timp de diferenţialul mare de dobândă.
"Fiind bancă dependentă de resursele de pe piaţa locală, am datcredite preponderent în lei, de toate tipurile, inclusiv ipotecare.Acestea au mers bine în 2006-2007, însă acum diferenţele de dobândăsunt prea mari. Atunci am avut nişte oferte speciale, cu dobândăintroductorie, însă asta a însemnat să suportăm nişte costuri",spune Nistor.
Mişu Negriţoiu explică decizia ING de a oferi ipotecare în euro cafiind dependentă de piaţă.
"ING nu este parte din problemă decât la nivelul cotei de piaţă, de4%. Piaţa este o concentrare semnificativă formată din tranzacţiireprezentative ale unui număr multiplu de operatori, când vorbim depiaţă, vorbim de tendinţele/nivelul pe care îl imprimă «operatoriisemnificativi», un operator cu 4% nu este semnificativ", apreciazăNegriţoiu.
Ipotecarul în lei, atractiv doar dacă euro creşte la 5,5lei
La un credit ipotecar de 50.000 de euro, contractat pe 30 deani, la o dobândă de 6,3% pe an, rata lunară ar fi de 337 de euro.La un ipotecar în lei, pentru a obţine o sumă echivalentă, unclient ar trebui să plătească lunar 1.856 de lei. Ratele lacreditul în euro ar ajunge să fie echivalentă cu cea la lei doardacă euro ar urca cu 30% de la nivelul actual, până la 5,5 lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
