Chiar daca nu si-a reunificat dobanzile, asa cum i-a recomandat recent FMI, iar dobanda la depozitele de urgenta pe o zi a ramas la 1%, BNR a raspuns prin decizia de miercuri de reluare a absorbtiei de fonduri de pe piata monetara solicitarii de majorare a sumelor sterilizate.
Iar in contextul cresterii dobanzii la dolar pana la 4%, si a asteptarilor privind o majorare a dobanzii si la euro - desi puternic contestata - BNR a putut majora dobanda de sterilizare pana la o medie de 5,98% fara a risca direct atragerea din nou a unor capitaluri speculative consistente.
"Dupa ce a trecut in august de la o extrema la alta, cred ca banca centrala va merge pe o cale de mijloc. Probabil ca pierderile BNR sunt o presiune care influenteaza comportamentul institutiei, devenind deja o problema macroeconomica", a comentat Eugen Radulescu, presedintele CEC si fost consilier al guvernatorului Bancii Nationale.
El considera ca interventiile BNR nu vor determina insa o crestere a dobanzilor pasive, intrucat un astfel de efect poate fi atins numai daca banca centrala atrage volume foarte mari de lichiditate.
Totusi, daca Banca Nationala ajunge din nou sa plateasca dobanzi in jur de 6% pentru sumele atrase de la bancile comerciale, acestea primesc deja un impuls pentru a reaseza dobanzile platite la depozitele in lei macar la nivelul de inflatie de 5% preconizat de BNR pentru 2006, insa si aceasta cu un potential semnificativ de majorare. Experienta arata insa ca exista o corelatie destul de slaba intre masurile BNR si reactia bancilor, aceasta fiind mult mai prompta in cazul scaderilor de dobanda, in timp ce cresterile se transmit lent. Cert este ca BNR a fost surprinsa de rapiditatea cu care bancile au redus dobanzile la creditele in lei dupa ce a provocat scaderea dobanzilor la minime istorice pe piata monetara si a blocat creditarea in valuta.
"Trebuie sa ne gandim daca dobanzile pasive trebuie sa fie cu un punct, doua sau chiar trei peste inflatie", spune Nicolae Danila, seful celei mai mari banci de pe piata. El crede ca pe masura ce va creste oferta de servicii, bancile vor putea compensa scaderea veniturilor din dobanzi la credite prin cresterea incasarilor din comisioane.
Dupa mai multe valuri de scadere a dobanzilor la depozitele in lei, acestea s-au oprit la 4,5-5,5% pe un an la principalele banci de pe piata de retail.
Banca centrala a continuat sa minimizeze riscul unei descurajari a economisirii in lei. "Trebuie renuntat la mentalitatea de rentier. Cine vrea castiguri mai mari, poate merge pe alte investitii, cu grade diferite de risc, asa cum este Bursa", spun recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Tot el afirma in primavara ca aceia care in loc sa cheltuiasca toti banii pentru consum depun o parte si la banca sunt indreptatiti la o remuneratie corespunzatoare.
Evident, acesta este si principalul risc alimentat de BNR in momentul in care a hotarat reducerea drastica a dobanzilor sale si restrangerea la minimum a sumelor sterilizate: reorientarea banilor dinspre depozitele bancare cu dobanzi descurajante, spre consum, investitii imobiliare sau in autoturisme si bunuri de folosinta indelungata.
Ce spune analiza Bancii Nationale
Evaluarea conditiilor economice prezente si viitoare a relevat faptul ca nivelul actual al ratei dobanzii de politica monetara (7,5%) este adecvat perspectivei pe termen mediu a dezinflatiei, a concluzionat Consiliul de Administratie al BNR in sedinta de miercuri. In acest context, BNR a anuntat ca va mentine caracterul prudent al politicii monetare si va face apel la intreg instrumentarul de care dispune, inclusiv prin sporirea volumului de sterilizare, pentru a contracara presiunile inflationiste in crestere. Banca centrala se vede in situatia de a face echilibristica intre riscul unei recrudescente a intrarilor de capital cu potential volatil si necesitatea asigurarii conditiilor pentru mentinerea traiectoriei de dezinflatie asumate in fata publicului, inclinand sa dea prioritate acestui obiectiv din urma. Prin urmare, Consiliul de Administratie a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,5% pe an si sporirea volumului de lichiditate sterilizat prin intermediul operatiunilor de piata. BNR a hotarat totodata majorarea ratei dobanzii bonificate la rezervele minime obligatorii in dolari SUA, de la 0,80% la 0,95% pe an, in conditiile nemodificarii ratelor dobanzilor bonificate la rezervele minime obligatorii in lei si euro. Consiliul de Administratie a aprobat si Raportul asupra inflatiei nr.2 (noiembrie 2005), care realizeaza o evaluare a contextului macroeconomic recent, prezinta perspectivele inflatiei pe un orizont de timp de sase trimestre si identifica principalele provocari si constrangeri cu care se va confrunta in perioada urmatoare politica monetara in contextul regimului de tintire a inflatiei. Raportul va fi prezentat publicului pe 16 noiembrie. BNR noteaza ca procesul dezinflatiei s-a reluat in trimestrul III si a continuat in prima parte a trimestrului IV, rata anuala a inflatiei coborand in luna octombrie la cel mai scazut nivel din ultimii 15 ani - 8,1%. Incetinirea ritmului de crestere al preturilor de consum a continuat insa sa fie franata de factori precum evolutia pretului international al titeiului si de persistenta presiunilor exercitate de cresterea rapida a cererii agregate. Pe de alta parte, ca urmare a temperarii intrarilor de capital pe termen scurt, leul si-a incetinit aprecierea, inregistrand de la sfarsitul lunii septembrie chiar o inversare de traiectorie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
