Creşterea cursului spre pragul de 5 lei/euro i-ar afecta pe românii care au de rambursat rate la bănci de 3,5 mld. euro pentru împrumuturile contractate în valută şi ar antrena o deteriorare a portofoliilor de credite ale băncilor şi creşterea împrumuturilor neperformante.
În plus, deprecierea leului are un efect psihologic asupra românilor, fiind posibil să influenţeze negativ cererea internă şi, implicit, creşterea economică.
Presiunea pe românii cu credite în valută este foarte mare în condiţiile în care din totalul de 6 mld. euro al ratelor plătite către bănci aproape 3,5 mld. euro sunt pentru împrumuturi în euro, dolari sau franci elveţieni. Creditele în euro reprezintă peste 80% din împrumuturile în valută acordate populaţiei, iar creşterea cursului spre 5 lei/ euro ar încărca cu peste 300 mil. euro factura anuală plătită de clienţii care au luat astfel de credite.
Rata creditelor neperformante este corelată pozitiv cu evoluţia cursului de schimb, fiind importantă şi amploarea deprecierii leului în timp.
Băncile comerciale au făcut o serie de estimări pentru cotaţia leului în raport cu euro, în scenariul ieşirii Greciei din zona euro, majoritatea prognozelor plasându-se în intervalul 4,7-5,2 lei/euro. În situaţia în care Grecia ar rămâne în zona euro, estimările analiştilor indică un curs în jurul nivelului de 4,4 lei/euro.
Oficialii BNR au dat asigurări că nu este posibil să vedem un curs de 5 lei/euro. Banca centrală ar urma să se apere cu "întregul instrumentar" de care dispune dacă o apreciere excesivă a dolarului ar da semne că pune în pericol costurile energiei şi stabilitatea preţurilor, astfel că un euro nu are cum să ajungă la 5 lei, după cum a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
BNR calculează cursul leu/dolar în mod indirect, pe baza parităţii euro/dolar. Aşadar, depreciindu-se în faţa euro, leul scade şi mai mult în faţa dolarului în condiţiile în care moneda americană tinde să se aprecieze în raport cu euro din cauza înrăutăţirii percepţiilor privind ieşirea Greciei din zona euro. Iar circa o cincime din exporturile şi importurile româneşti se fac în dolari.
"Consider că leul s-ar putea deprecia până la un nivel maxim de 4,7 în eventualitate materializării scenariului ieşirii Greciei din Zona Euro, ceea ce ar presupune ca leul să mai piardă încă aproximativ 5% faţă de nivelul actual. De la începutul anului, leul a pierdut 3,3 % faţă de euro, în condiţiile deteriorării balanţei de cont curent şi a percepţiei investitorilor străini faţă de monedele emergente, iar ieşirea Greciei din Zona Euro este deja parţial «preţuită» în nivelul cursului leu/euro. Astfel, în eventualitatea materializării unui asemenea scenariu, ne aşteptăm la intervenţia agresivă a Băncii Naţionale până la calmarea situaţiei, deoarece un leu mult mai slab de 4,7 ar induce riscuri semnificative stabilităţii macro-financiare, iar BNR are o rezervă suficient de mare pentru a împiedica o depreciere de amploare a leului, mai ales că apetitul de a specula pe leu este destul de scăzut", a comentat Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.
Ea a menţionat că în situaţia în care se ameliorează situaţia Greciei şi rămâne în zona euro, se aşteaptă la un curs leu/euro în jurul nivelului de 4,4, deoarece înrăutăţirea fundamentelor macroeconomice, diminuarea intrărilor de capitaluri străine şi instabilitatea politică şi fiscală din România justifică menţinerea unui leu slab pe parcursul anului 2012.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:
Eu cred că riscă cei care vorbesc despre o prognoză aproape firească a cursului de 5 lei/euro, dacă se întâmplă ceva în Grecia. Păi, dacă se întâmplă ceva în Grecia, cursul se duce chiar spre 1,1 dolari/euro, poate chiar spre 1 dolar/euro. Credeţi că aici, la BNR, ochii nu sunt aţintiţi spre cursul euro/dolar? Aş spune că o asemenea prognoză (5 lei/euro -
n. red.) suferă, ca să fiu delicat. Dacă nu aş fi delicat, aş spune că suferă rău, pentru că nu introduce un element esenţial: schimbările din Europa, deosebirea clară între 2007-2008 faţă de 2011-2012. Atunci euro se întărea faţă de dolar. Acum este de-a-ndoaselea. Acum se duce spre 1,2 poate chiar 1,1.
Cristian Popa, viceguvernatorul BNR:
O eventuală ieşire dezordonată a Greciei din zona euro, dacă s-ar produce, ar duce la presiuni asupra monedelor tuturor ţărilor, inclusiv asupra celor care nu fac parte din zona euro, respectiv îngustări de poziţii şi ieşiri de capital speculativ. Eventualele ieşiri de capital nu ar fi fără consecinţe pentru cursul de schimb, dar ar fi mai puţin ample, cu consecinţe mai limitate. Dacă s-ar înregistra o ieşire dezordonată a Greciei din zona euro - scenariu cu probabilitate limitată -, în primul rând faţă de dolar ar fi afectat euro. Deci, faţă de o monedă care ea însăşi s-ar deprecia, leul ar avea un potenţial mai limitat de modificare.Cred că suntem aproape de ceea ce percepem noi ca fiind un curs de schimb de echilibru. Trebuie să menţinem cursul de schimb acolo unde fundamentele economice îl dictează.
Florin Georgescu, vicepremier şi ministru de finanţe:
Euro nu va ajunge "în niciun caz", anul acesta, la un curs de schimb de 5 lei, ţinând cont că moneda naţională s-a depreciat mai puţin decât alte monede din regiune, iar fundamentele macro-economice ale ţării sunt sănătoase. Au fost câteva evoluţii în sensul deprecierii, care sunt specifice întregii zone centrale şi a zonei Europei de
Est, care vin îndeosebi din influenţa unor factori externi. Economia românească este stabilă, predictibilă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
