"Nu putem să scriem numai articole cu titluri care cuprind cuvântul "şoc" sau numai articole despre companii care pleacă din România. Mă întreb în câte situaţii se justifică prezenţa cuvântului "şoc" într-un titlu? Dacă discutăm numai despre probleme, când mai avem timp şi de soluţii?", se întreabă Corina Vasile, directorul de comunicare şi relaţii publice al Raiffeisen Bank.
Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, susţine la rândul său că presa economică trebuie să urmărească mai degrabă emiterea de informaţii obiective şi educarea publicului şi nu vânzarea. "Jurnalistul în sine nu are voie să fie interesat de vânzări; el este obiectiv, iar uneori se vede o lipsă de obiectivitate. Scenariul pozitiv este ignorat de multe ori pentru a aduce în prim-plan partea negativă."
Directorii de comunicare spun că şi-ar dori să interacţioneze mai bine cu jurnaliştii atunci când sunt publicate informaţii despre companiile pe care reprezintă, în condiţiile în care uneori informaţiile nu sunt verificate şi sunt publicate aşa cum au fost primite din alte surse.
"Este de aşteptat ca nu toţi directorii să vorbească despre companiile lor, dar cred că sunt mulţi alţi oameni de descoperit. Sunt companii mai mici şi companii româneşti despre care presa poate să scrie. Nu am prea multe de reproşat ziariştilor, dar cred că aceştia ar trebui să se uite mai mult la ce ar avea nevoie oamenii să citească; trebuie să îşi asume rolul educaţional", consideră Iosefina Frolu, director de comunicare, marketing şi corporate ING Wholesale Banking.
Frolu spune de asemenea că ştirile trebuie puse mai mult în context pentru că informaţiile suplimentare ajută cititorul să perceapă mai corect ştirea.
În ceea ce priveşte canalul de comunicare a informaţiilor, aceştia consideră că mediul online oferă o cantitate mai mare de informaţii, în timp ce presa tipărită ar trebui să se axeze mai mult pe calitatea informaţiilor. "Printul ar trebui să îşi redefinească rolul şi să ofere cititorilor date şi interpretări mult mai profunde", susţine Corina Vasile.
Ea mai afirmă că şi-ar dori să citească mai des ştiri adresate contribuabililor şi ştiri legate de administrarea finanţelor personale.
Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR: Jurnalistul în sine nu are voie să fie interesat de vânzări; el este obiectiv, iar uneori se vede o lipsă de obiectivitate. Scenariul pozitiv este ignorat de multe ori pentru a aduce în prim-plan partea negativă.
Iosefina Frolu, director comunicare marketing&corporate ING Wholesale Banking: Este de aşteptat ca nu toţi directorii să vorbească despre companiile lor, dar cred că sunt mulţi alţi oameni de descoperit. Nu am prea multe de reproşat ziarişitor, dar cred că aceştia ar trebui să se uite mai mult la ce ar avea nevoie oamenii să citească; trebuie să îşi asume rolul educaţional.
Corina Vasile, director de comunicare şi relaţii publice, Raiffeisen Bank: Nu putem să scriem numai articole cu titluri care cuprind cuvântul "şoc" sau numai articole despre companii care pleacă din România. Mă întreb în câte situaţii se justifică prezenţa cuvântului "şoc" într-un titlu? Dacă discutăm numai despre probleme, când mai avem timp şi de soluţii?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
