Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.
Producătorul de cablaje pentru industria auto EKR-Elektrokontakt România, parte a grupului german Nexans, cu 2.500 de angajaţi în România, a renunţat la o investiţie de 80 mil. lei (aproximativ 18 mil. euro) într-o fabrică în oraşul Târgu-Jiu din judeţul Gorj, proiect care ar fi creat peste 800 de locuri de muncă.
Pentru realizarea acestui proiect, compania germană a primit anul trecut şi un ajutor de stat de aproape 40 mil. lei (8,8 mil. euro), fiind una dintre cele nouă companii multinaţionale selectate de Ministerul de Finanţe alături de Bosch, Dacia, Airbus Helicopters sau Timken.
„Proiectul investiţional a fost sistat ca urmare a dificultăţilor întâmpinate de companie în procesul de recrutare a personalului salariat corespunzător nevoilor procesului tehnologic, precum şi din cauza dinamicii cheltuielilor de personal, în mod deosebit în partea de vest a ţării. Având în vedere sistarea proiectului investiţional, utilizarea - în sensul tragerii – ajutorului de stat nu s-a mai realizat“, au transmis oficialii EKR-Elektrokontakt România, în urma unei solicitări a ZF Transilvania legată de stadiul investiţiei de la Târgu-Jiu. Aceştia au mai transmis că EKR-Elektrokontakt România are relaţii contractuale cu un agent de recrutare a forţei de muncă din zonă, prin intermediul căruia şi în funcţie de necesităţile companiei sunt recrutaţi oameni din judeţul Gorj pentru unităţile de producţie deţinute de germani în judeţul Arad.
Proiectul de investiţii al companiei germane nu mai apare pe site-ul Ministerului de Finanţe unde sunt listate investiţiile realizate cu ajutor de stat şi stadiul de implementare al proiectelor.
„Nu cunosc motivele pentru care compania EKR-Elektrokontakt a renunţat la investiţia din oraşul nostru, nu eram viceprimar la acel moment, însă nu cred că putem vorbi de o lipsă a forţei de muncă în această zonă“, a spus pentru ZF Adrian Tudor, viceprimar al municipiului Târgu-Jiu.
În Gorj, cea mai mare companie, dar şi cel mai mare angajator este Complexul Energetic Oltenia. Compania minieră este însă singurul mare jucător într-o zonă în care investiţiile străine în producţie se pot număra pe degete. Exporturile totale ale judeţului sunt de numai 55 mil. euro anual, nivel comparabil cu cele din Mehedinţi şi Giurgiu, „judeţele codaşe“ la acest capitol.
„Târgu-Jiu se numără printre primele oraşe din ţară în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor. În zonă se poate trăi încă foarte bine din minerit, iar cei mai mulţi dintre localnici îşi duc traiul de pe urma acestei activităţi“, a mai spus viceprimarul din Târgu-Jiu.
Cu un câştig salarial mediu nominal net de 1.861 lei în luna iunie 2016, judeţul Gorj ocupă locul 14 în clasamentul judeţelor ordonate descrescător, salariul mediu nominal net fiind mai mic decât media la nivelul ţării cu 10,4%, respectiv cu 217 lei, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj. Rata şomajului la finalul primului semestru era de 6,3%, potrivit AJOFM Gorj.
Viceprimarul din Târgu-Jiu a mai spus că nu cunoaşte foarte multe detalii despre investiţia ce trebuia realizată la Târgu-Jiu de EKR-Elektrokontakt România, însă a fost foarte încântat să vorbească despre un alt proiect, care se va concretiza în mandatul său.
„Chiar dacă EKR-Elektrokontakt a renunţat la investiţia din Târgu-Jiu, există în prezent o altă companie mare care va investi în municipiul nostru într-o fabrică de cablaje şi va crea între 800 şi 1.000 de locuri de muncă. Nu pot să vă spun numele companiei, însă unitatea de producţie se va construi pe fosta platformă a fabricii de mobilă Rostramo. Din câte ştiu, recrutările pentru această fabrică vor începe în luna ianuarie 2017’’, a mai spus viceprimarul din Târgu-Jiu.
Potrivit presei gorjene, în spatele investiţiei în viitoarea fabrică de cablaje de la Târgu-Jiu stau japonezii de la Sumitomo Electric Bordnetze, care mai deţin pe plan local unităţi de producţie în Caransebeş, judeţul Caraş-Severin şi la Drobeta-Turnu Severin. Compania EKR-Elektrokontakt România deţine în prezent pe piaţa locală trei fabrici, la Sântana, Chişineu-Criş şi Pâncota, toate în judeţul Arad.
Compania activează în domeniul asamblării de cabluri şi componente electrice pentru industria de automobile. EKR-Elektrokontakt România produce pentru clienţi precum BMW Group, Daimler, VW Group şi General Motors.
EKR-Elektrokontakt România a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 130 mil. lei (29 mil. euro), un profit net de circa 2,9 mil. lei (650.000 de euro) şi un număr mediu de 2.419 angajaţi, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor.
Compania a deschis prima unitate locală de producţie în localitatea Sântana, în anul 1996, a urmat cea de-a doua fabrică în anul 2002, în localitatea Pâncota, iar în anul 2010 germanii au inaugurat fabrica din Chişineu-Criş, toate în judeţul Arad.
În industria componentelor auto cablajele sunt printre cele mai ieftine componente de pe o maşină, care necesită multă muncă manuală şi unde salariile sunt de cele mai multe ori aproape de nivelul minim pe economie.
În acest sector companiile lucrează şi cu muncitori necalificaţi, dar caută şi oameni din industria textilă.
Semnal de alarmă. Cum este afectată economia de scăderea populaţiei
România a pierdut peste 110.000 de locuitori în ultimul an, marcând a doua cea mai mare scădere a populaţiei din Uniunea Europeană din ultimul an, după Italia.
Scăderea natalităţii şi plecarea la muncă în străinătate a forţei de muncă sunt principalele cauze ale acestui fenomen care are impact direct în economie.
„Depopularea ţării intră într-o fază şi mai avansată, mai dramatică”, a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.
La fiecare muncitor care emigrează în loc să lucreze într-o companie din România, economia pierde câte 6.000 de euro pe an (luând în calcul un salariu mediu brut de 500 de euro pe lună).
Astfel, cu un efectiv total de 184.000 de emigranţi anul trecut, rezultă că economia a pierdut 1,1 mld. euro numai din salariile potenţiale ale emigranţilor din ultimul an, potrivit unui calcul al ZF.
„Emigrarea practic depinde de ce segment al forţei de muncă pleacă. Dacă emigrează capitalul uman înalt calificat din domenii precum tehnologia informaţiei, specialiştii în inginerie avansată sau creatorii de soft, atunci costurile sunt foarte ridicate“, a explicat profesorul Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Banca Transilvania, prima acţiune din România care intră în compoziţia STOXX Eastern 50
Acţiunile Băncii Transilvania (TLV), emitent cu 8,7 mld. lei capitalizare, vor intra de pe 19 septembrie în compoziţia indicelui Stoxx Eastern 50 Index, în care sunt incluşi cei mai importanţi emitenţi din sectoare-cheie din estul Europei.
Astfel, banca de la Cluj devine singurul emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti care intră în compoziţia indicelui Stoxx, operatorul diviziei de indici ai Deutsche Boerse Group.
STOXX Eastern Europe 50 este un indice operat de STOXX Limited, operatorul diviziei de indici ai Deutsche Boerse. El este alcătuit din emitenţii din ţări precum Rusia, Turcia, Grecia, Estona, Polonia, Ungaria.
Astfel, în compoziţa acestuia se găsesc companii precum gigantul rus Gazprom, OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, Alpha Bank, unul dintre cei mai importanţi jucători bancari din Grecia.
Agenţia Naţională de Integritate a publicat joi-seară veniturile anuale ale conducerii BNR.
BNR a decis, după critici legate de faptul că nu publică salariile şi acuzaţii privind lipsa de transparenţă, care au generat dezbateri aprinse, să anunţe pentru prima oară după o pauză de mulţi ani sumele încasate de membrii Consiliului de Administraţie. Însă veniturile totale încasate anual de oamenii din conducerea băncii centrale se vor regăsi, probabil, pe site-ul BNR în declaraţiile de avere care vor fi publicate anul viitor.
„Consiliul de Administraţie al BNR a decis ca, începând cu proxima publicare, declaraţiile de avere ale membrilor CA prezente pe website-ul instituţiei să cuprindă veniturile anuale în formă neanonimizată“, potrivit unui comunicat transmis de BNR.
Declaraţiile de avere ale membrilor CA al BNR pentru anul trecut au fost publicate pe site-ul băncii centrale din iunie, însă fără dezvăluirea veniturilor totale anuale.
Băncile locale cedează rând pe rând în faţa legii dării în plată şi reduc avansul minim la creditele ipotecare în încercarea de a intra din nou în piaţă. CEC Bank este cel mai mai nou intrată în rândul băncilor care au redus avansul, suma minimă cerută clienţilor în cazul băncii de stat coborând de la 30% la 20%.
Pasul înapoi făcut de CEC Bank este deocamdată temporar, noul avans fiind valabil doar pentru creditele contractate în perioada 1 septembrie - 31 decembrie 2016.
Banca mai pune o condiţie importantă, respectiv ca locuinţa achiziţionată sau construită să fie în Bucureşti sau în reşedinţele de judeţ din România.
Reducerea avansului doar în anumite oraşe din ţară este un tipar folosit şi de BCR, cea mai mare bancă locală. De altfel, BCR a fost prima care a mers pe acest model pe care l-a extins şi în localităţile medii şi mari apoi.
Pentru a beneficia de avansul redus, valoarea creditului contractat de clienţii CEC Bank trebuie să nu depăşească valoarea de 250.000 de euro, echivalent în lei inclusiv.
Banca nu a luat încă nicio decizie cu privire la ceea ce se va întâmpla cu avansul de anul viitor, adică după încheierea perioadei promoţionale.
