♦ În ultimii doi ani a fost un interes constant pentru proiecte de retehnologizare, digitalizare şi eficienţă energetică ♦ PNRR şi fondurile europene sunt oportunităţile pe care România nu trebuie să le rateze ♦Creşterea constantă a intermedierii financiare la nivelul ultimilor ani înseamnă că sistemul bancar este receptiv şi pregătit să răspundă solicitărilor de finanţare.
Antreprenorii trebuie să se uite în continuare în piaţă pentru a putea profita de oportunităţile din momentul actual, a fost unul din subiectele atinse de antreprenorii şi reprezentanţii din sistemul bancar prezenţi în Craiova la conferinţa ZF Investiţi în România, un proiect al Ziarului Financiar şi CEC Bank.
Laura Mihai, director clienţi mari la CEC Bank, a explicat că programele guvernamentale de tip IMM Invest care sunt în derulare oferă ca beneficiu subvenţionarea cheltuielilor cu dobânda pe 12 luni.
„Programele guvernamentale care sunt în derulare, şase la număr de tip IMM Invest, oferă ca beneficiu subvenţionarea cheltuielii cu dobânda pe 12 luni. Practic companiile pot accesa credite de investiţii de 10 mil. lei cu un cost zero al creditării în primele 12 luni, garantate de fondurile de garantare, iar costul garanţiei este de asemenea subvenţionat de statul român. Aceste credite de investiţii pot fi folosite inclusiv pentru achiziţia de părţi sociale. Opinia mea este că antreprenorii români trebuie în continuare să se uite în piaţă şi să beneficieze de oportunităţile pe care le oferă piaţa chiar şi în momentul actual“, a spus Laura Mihai.
Ea a mai adăugat că în ultimii doi ani s-a observat o temporizare a proiectelor de mare anvergură, dar în acelaşi timp s-a menţinut un interes constant şi pentru proiecte de retehnologizare, digitalizare şi eficienţă energetică.
„În ultimii doi ani, ce am observat pe zona creditării corporate este o temporizare a proiectelor de mare anvergură. Vorbesc de proiecte de ordinul zecilor de milioane de euro, însă am observat de asemenea un interes constant pentru proiecte de retehnologizare, digitalizare şi de eficienţă energetică. Creşterea economică graduală din ultimii ani, prognozele de creştere pentru anul viitor, maturitatea antreprenoriatului român mă fac să spun că, separat de prudenţa pe care toţi trebuie să o manifestăm, este cazul să ne uităm şi la oportunităţile pe care ne-o oferă piaţa“, a mai spus Laura Mihai.
Din perspectiva antreprenorilor, criza actuală a energiei şi criza alimentară care ar putea urma pot fi rezolvate dacă România îşi valorifică puţin resursele. Ştefan Cherciu, proprietarul QFort, a spus că sunt trei probleme mari pe care România le poate rezolva, respectiv energia electrică, gazul şi criza alimentară care ar urma.
„Avem trei megaprobleme care se pot rezolva uşor ca ţară. Problema energetică este artificială. Avem energie şi producem energie mai multă decât consumăm în România. Gaz avem mai mult decât ne trebuie.“
„Problema energiei este rezolvată zic eu. Criza alimentară care urmează şi ea poate fi rezolvată. Avem pământ să hrănească 80 milioane de oameni. Aici trebuie să investim în procesare şi poate interveni Guvernul să susţină antreprenorii dându-le garanţii ale statului, credite cu marjă sau dobândă normală. Criza aceea din 2008-2009 a fost o criză de lichditate. Băncile şi guvernele sunt mai pregătite acum“, a explicat Ştefan Cherciu.
În afară de contextul actual al crizelor, Cătălin Stroe, fondator Ruris a mai adăugat că deşi zona din Craiova are un potenţial fantastic, problema principală şi prioritară este forţa de muncă, care este de slabă calitate şi de negăsit.
„Cred că atât România, cât şi zona aceasta are un mare potenţial. Este una din cele mai importante foste bazine industriale unde s-au format ingineri, profesionişti. Sunt universităţi care pot să acorde suportul, iar companiile trebuie să fie conectate. Problema principală şi prioritară este forţa de muncă, care este de slabă calitate, de negăsit. Dacă cauţi oameni care să lucreze pe linia de asamblare este de parcă ajungi să cauţi astronauţi, imposibil de găsit. Oamenii necalificaţi sunt în continuă migrare şi ajungem cu investiţii, unele la început, altele în curs de materializare, într-un punct în care constatăm că nu avem cu cine să lucrăm“, susţine Cătălin Stroe.
În ceea ce priveşte sistemul bancar, soldul creditelor în valută a ajuns la o creştere de 27% anul acesta faţă de primul semestru al anului treucut, la o valoare de 72 mld. lei, iar soldul creditelor în valută la 102 mld. lei, în creştere cu 17%. Acest lucru înseamnă că sistemul bancar este receptive şi pregătit să răspundă solicitărilor de finanţare, a mai adăugat Laura Mihai.
„Vorbim despre o creştere a gradului de intermediere financiară absolut constant la nivelul ultimilor ani, ceea ce din punctul nostrum de vede înseamnă că sistemul bancar este receptiv la nevoile antreprenorilor români şi este pregătit şi răspunde solicitărilor de finanţare“, susţine Laura Mihai.
Din perspectiva oportunităţilor, Adina Călin, Director Produse Bancare CEC Bank, a explicat că sunt 30 mld. euro puşi la dispoziţie la nivel naţional prin PNRR, la care se mai adaugă şi fondurile europene pentru perioada 2021-2027.
„Este clar că impredictibilitatea există şi este nevoie de prudenţă, pe de altă parte, mediul bancar românesc este solid. Cred că am învăţat ceva din lecţiile anterioarei recesiuni şi cu siguranţă sistmeul bancar este mult mai pregătit, cu un nivel de solvabilitate de 3 ori peste medie. Avem acest PNRR la nivel naţional de 30 mld. euro care este o şansă pentru România. Avem fonduri europene pentru 2021-2027 de care trebuie să beneficiem pentru că acestea sunt oportunităţile pe care România nu trebuie să le rateze“, a spus Adina Călin.
Laura Mihai, director clienţi mari, CEC Bank
► Creşterea economică graduală din ultimii ani, prognozele de creştere pentru anul viitor, maturitatea antreprenoriatului român mă fac să spun că, separat de prudenţa pe care toţi trebuie să o manifestăm, este cazul să ne uităm şi la oportunităţile pe care ni le oferă piaţa.
► O altă tendinţă pe care am observat-o în rândul antreprenorilor români este cea de creştere a cotei de piaţă, separat de creşterea organică, prin achiziţii şi fuziuni.
► Programele guvernamentale care sunt în derulare, şase la număr de tip IMM Invest, oferă ca beneficiu subvenţionarea cheltuielii cu dobânda pe 12 luni. Practic companiile pot accesa credite de investiţii, acestea pot fi utilizate inclusiv pentru achiziţia de părţi sociale, deci pot să acceseze credite de investiţii de 10 mil. lei cu un cost zero al creditării în primele 12 luni, garantate de fondurile de garantare, iar costul garanţiei este de asemenea subvenţionat de statul român. Opinia mea este că antreprenorii români trebuie în continuare să se uite în piaţă şi să beneficieze de oportunităţile pe care le oferă piaţa chiar şi în momentul actual.
► Soldul creditelor în lei şi valută a crescut semnificativ. Avem o creştere a soldului creditelor în valută în anul acesta faţă de primul semestru al anului precedent de 27%, valoarea este undeva la 72 mld. lei, iar în ceea ce priveşte soldul creditelor în lei şi acesta a crescut cu 17% şi avem o valoare totală de 102 mld. lei. Vorbim despre o creştere a gradului de intermediere financiară absolut constantă la nivelul ultimilor ani, ceea ce din punctul nostru de vedere înseamnă că sistemul bancar este receptiv la nevoile antreprenorilor români şi este pregătit şi răspunde solicitărilor de finanţare.
Mihai Anghel, proprietar, Cerealcom, Domeniul Coroanei Segarcea
►Statul are rolul de a crea regulile jocului şi să-i lase pe ceilalţi să joace şi să arbitreze. Trebuie să definim direcţia în care vrem să ajungem şi să-o conturăm. Asta este aşteptarea tuturor.
► Cei care sunt în măsură ar trebui să evalueze resursele pe care le avem, apoi trebuie să vedem ce putem face cu ele şi care sunt priorităţile. De aici ar fi un punct de plecare. În funcţie de ce constaţi uitându-te cu obiectivitate la resursele pe care le avem tragem concluziile.
► Noi ne-am asumat să lucrăm pământul când nimeni nu îşi asuma acest lucru în anii ‘90. De-a lungul timpului au început să apară şi alţii.
► Suntem foarte tineri. 30 de ani nu înseamnă nimic. Noi toţi ar trebui să ne gândim că dacă nu reuşim să creăm continuitate, să transmitem ce am făcut înseamnă că am muncit degeaba.
► Cea mai mare problemă a tuturor este lipsa resursei umane. Forţa de muncă nu caută numai salariu, vrea şi altceva care ţine de mediul în care trăieşte. Mediul este atributul statului pe care trebuie să îl realizeze.
► Nu avem nimic predictibil în faţă. Dacă înainte vedeam anul următor, acum nu văd mai mult de 2-3 luni în faţă. Cred că greşim foarte mult dacă facem previziunile după datele problemei care a fost anterior. Acum nu mai suntem într-o stare de normalitate.
Ramona Ivan, director relaţii internaţionale, CEC Bank
► Sunt dezbateri în care mediul de afaceri de multe ori nu este consultat cu adevărat când se aşază o strategie de ţară. Pentru regiunea de aici sunt aprobaţi 1,2 mld. euro în perioada 2021-2027, iar aceştia se ştiu pe ce domenii se duc.
► Perioada de programe în care încă ne aflăm, 2014-2020, are proiecte contractate, multe în zona de agricultură, care trebuie să se pună pe bilanţul absorbţiei. Cu alte cuvinte, noi ca absorbţie pentru acea perioadă suntem la 67% ca ţară, nu departe de media europeană.
► Ce constat de fiecare dată, şi este una din supărările mele, ar trebui să venim şi să transpunem într-un limbaj mai uşor ce anume este disponibil şi pentru ce pentru a fi mai cunoscute şi folosite lucrurile. Lucrurile sunt destul de bine aşezate pentru următoarea perioadă. Ce se întâmplă acum înseamnă o schimbare, nu doar la nivelul ţării noastre, ci şi european.
► Ne dorim să finanţăm proiectele care din punctul de vedere al mediului înconjurător să fie adaptate. Cred că trebuie să facem mai mult pe zona educaţiei financiare şi la un moment dat credem că lucrurile, dacă sunt mai bine explicate şi înţelese, vor fi mai bine aşezate de la început şi nu putem fi o bancă sănătoasă dacă nu avem antreprenorii alături de noi.
Ştefan Cherciu, proprietar, QFort
► Cu o marjă mică nu îţi poţi plăti oamenii bine şi pleacă. La Craiova avem 11 zboruri săptămânale în Londra pentru că pleacă oamenii. Până la ordonanţa din 2018 ne plecau 70%. În 2018 ne-au plecat 60% în primele şase luni. S-a stabilizat până anul acesta când au început să ne crească toate costurile deşi noi am crescut cu 12-14% salariile de la 1 mai pentru a acoperi inflaţia.
► Acum cu 1 noiembrie am mărit salariile tuturor care erau sub 3.500 lei ca să ne păstrăm oamenii, să nu plece. Dintr-o marjă mică nu te poţi dezvolta, nu poţi retehnologiza. Războiul preţului mic nu-l câştigă nimeni.
► Vrem să demonstrăm că se poate. Noi ca producători anul acesta în domeniul ferestrelor pe grup sărim de 60 mil. euro, cu profitabilitate de peste 20% netă. Ne plătim oamenii destul de bine, zic eu.
► Avem trei megaprobleme care se pot rezolva uşor ca ţără. Problema energetică este artificială. Avem energie şi producem energie mai multă decât consumăm în România. Gaz avem mai mult decât ne trebuie. Criza alimentară care urmează, ea poate fi rezolvată, avem pământ să hrănească 80 mil. de oameni. Aici trebuie să investim în procesare. Aici poate interveni guvernul să susţină antreprenorii dându-le garanţii ale statului, credite cu marjă sau dobândă normală. Criza aceea din 2008-2009 a fost o criză de lichiditate. Băncile sunt mai pregătite acum, guvernele sunt mai pregătite.
Adina Călin, director produse bancare, CEC Bank
► În prezent, pilotăm un altfel de agenţii bancare în zonele rurale în care să introducem doar partea de maşini cu un om care să înveţe oamenii cum să folosească respectivele maşini.
► Pariem pe agricultură. Ne-am făcut o divizie separată în cadrul băncii şi urmează să deschidem anumite birouri destinate strict zonei de agricultură.
► Estimările pentru anul 2023 privind inflaţia, atât din partea BNR, cât şi din partea FMI, sunt că inflaţia ar fi undeva la jumătate, adică în jur de 8% şi va intra pe un trend normal începând cu a doua jumătate a anului 2024. În ceea ce priveşte analiza ROBOR, cel puţin din studiile analiştilor financiari, se va menţine în zona 7,9% anul viitor.
► Pe partea de depozite am avut mai multe creşteri de-a lungul anului, undeva la 6 creşteri. În continuare suntem sub inflaţie, dar pe de altă parte ceea ce am făcut în partea de creditare ştiind că indicele de referinţă a fost în creştere, nu am modificat niciun fel de marjă aplicată clienţilor încercând să fim cât mai corecţi. În perioada următoare probabil o să mai asistăm la creşteri de dobânzi, cel puţin în zona de depozite. Creşterile cred că nu o să mai fie nici atât de mari şi nici atât de rapide cum s-au întâmplat din martie până în octombrie.
Cătălin Stroe, fondator, Ruris
► Cred că atât România, cât şi zona aceasta are un mare potenţial. Este una din cele mai importante foste bazine industriale unde s-au format ingineri, profesionişti. Sunt universităţi care pot să acorde suportul, iar companiile trebuie să fie conectate. Clar zona noastră are un potenţial fantastic. Problema principală şi prioritară este forţa de muncă, care este de slabă calitate, de negăsit.
► Dacă un antreprenor român ar avea posibilitatea să plătească la nivelul şi intensitatea unui antreprenor german de exemplu, o parte din români s-ar întoarce acasă. Una din problemele vizibile, măsurabile este clar partea motivaţională salarială.
► Mă aştept ca în a doua parte a anului viitor lucrurile să înceapă să îşi revină. Probabil că anul acesta va semăna foarte tare cu anul viitor şi va trebui o sinergie între antreprenori şi bănci.
►Am investit anul acesta. Ne apropiem de 2 mil. euro pe zona de cercetare-inovare. Un antreprenor trebuie să meargă în zona de inovaţie, aceasta este cheia succesului pe termen lung.
► Toţi antreprenorii avem câte o provocare nouă în fiecare zi, legislaţie schimbată, constatăm că se promite că avem acces, un drum care să lege Constanţa de Craiova care nu se mai întâmplă. Lucrurile nu sunt făcute cum trebuie şi nu este o direcţie.
Josephine Payne, preşedinte, Ford Otosan România
► Cheia atragerea investiţiilor aici în Craiova este infrastructura, am văzut că aşa-numita autostradă Ford se deschide gradual, pe secţiuni, ceea ce va face zona mult mai atractivă pentru furnizorii noştri.
► În mod clar, Craiova şi judeţul Dolj sunt atractive. Aţi văzut schimbarea de proprietar de la începutul acestui an şi am fost suficient de atractivi pentru ca Ford Otosan să investească semnificativ de mult în achiziţionarea acestei fabrici şi să investească sute de milioane de dolari în viitorul acestei fabrici prin produsele care vor fi lansate, deci cred că zona rămâne atractivă, dar cred că trebuie să continuăm să lucrăm la infrastructură şi la celelalte zone.
► În ceea ce priveşte infrastructura, construim mai multe maşini acum decât am construit vreodată, în viitor vom creşte capacitatea de la 250.000 la 272.000 autoturisme, ceea ce va solicita mai mult infrastructura. Este clar că infrastructura va trebui să continue să fie dezvoltată şi să profităm de oportunitatea de a folosi Dunărea şi să vedem cum ne va ajuta cu provocările cu care ne confruntăm.
► Sunt discuţii despre un centru de cercetare-dezvoltare în Craiova, avem nevoie de un sistem care să-l sprijine şi să-l încurajeze, nu doar stimulente guvernamentale, ci şi să lucrăm cu universităţile locale pentru a ne asigura că avem studenţi, că avem forţă de muncă disponibilă. Este ceva ce studiem, dar nu am veşti astăzi.
