Anul 2020 este de cumpănă pentru bugetul pe perioada 2020-2022, iar riscul cel mare este ca deficitul bugetar să derapeze foarte mult dacă nu se iau măsuri de corecţie în 2020, ceea ce ar afecta stabilitatea economică în ansamblu, arată Consiliul Fiscal într-o opinie preliminară pe buget.
"Modul de aplicare a legii pensiilor în anul 2020 are un rol decisiv pentru bugetul din anul 2021. Evaluarea preliminară a CF privind deficitul bugetar în 2020 indică riscuri semnificative de depăşire a ţintei din buget de 3,6% din PIB, iar o construcţie bugetară fragilă pentru 2020 şi mai ales pentru 2021 ar conduce foarte probabil la deteriorarea rating-ului suveran şi intrarea în Procedura de deficit excesiv (PDE)", arată Consiliul Fiscal într-o opinie preliminară publicată miercuri cu privire la construcţia bugetară pentru 2020.
Totodată, CF arată că iniţiativele privind reduceri de taxe şi impozite şi creşteri de cheltuieli când situaţia bugetului este atât de încordată nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. Starea bugetului public rămâne extrem de încordată din cauza insuficienţei resurselor şi presiunilor foarte mari actuale şi viitoare, iar tendinţa de încetinire a creşterii economice la nivel internaţional şi eventuale şocuri externe reprezintă riscuri pentru consolidarea bugetară.
Consiliul Fiscal menţionează că dată fiind intenţia Guvernului de a aproba bugetul pentru 2020 în şedinţa de miercuri, intervalul de timp aflat la dispoziţia CF pentru analiză şi elaborarea unei opinii in extenso este insuficient.
"Mai mult, datele solicitate MFP sunt în continuare doar parţial disponibile, o situaţie inedită comparativ cu anii anteriori, în special în ceea ce priveşte lipsa anexei privind măsurile de politică fiscal-bugetară şi evaluarea impactului acestora. In aceste condiţii, Consiliul Fiscal a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la consideraţii generale şi la evaluarea conformării propunerii de buget cu regulile fiscale statuate de LRFB, urmând ca opinia completă să fie finalizată ulterior", scrie Consiliul Fiscal în opinie.
În privinţa scenariului macroeconomic care fundamentează construcţia bugetară actuală, CF reiterează consideraţiile din opinia anterioară, respectiv cea referitoare la Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020 – 2022 (SFB) şi la proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar, care remarcă:
- revizuirea cadrului macroeconomic prin armonizarea acestuia cu evoluţia efectivă a economiei în anul 2019;
- posibila supraevaluare a dinamicii PIB – prin anticiparea unei rate de creştere reală mai mare decât în proiecţiile altor instituţii interne şi internaţionale – ceea ce induce riscul materializării unei dinamici inferioare a PIB – mai cu seamă dacă se prezumă corecţii impuse de consolidarea macroeconomică şi influenţe nefavorabile ale mediului internaţional;
- supraestimarea evoluţiilor aferente pieţei muncii, creşterea anvelopei salariale din ansamblul economiei fiind semnificativ mai rapidă în cazul proiecţiilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză faţă de cele ale altor instituţii (de exemplu proiecţia de toamnă a CE din 2019), mai mult, ecartul fiind semnificativ şi persistent. Trebuie menţionat că ipotezele privind piaţa muncii au un impact major asupra prognozei încasărilor bugetare – în principal contribuţiile de asigurări sociale şi impozitul pe venit, datorită senzitivităţii ridicate a acestora la creşterea numărului de salariaţi şi a dinamicii salariale.
Concluzia Consiliului Fiscal este că există o posibilă supraestimare a veniturilor bugetare pentru 2020 din dinamica bazelor macroeconomice.
CF mai identifică o posibilă sub-execuţie (supra-evaluare) a veniturilor bugetare pe anul 2019 localizate cu precădere la veniturile nefiscale, dar şi la TVA.
"Aceasta poate genera riscuri suplimentare privind realizarea veniturilor prognozate în anul 2020. În absenţa listei cu măsuri de politică fiscală şi a impactului asociat acestora pentru anul 2020, CF are rezerve privind nivelul proiectat al unor agregate de venituri fiscale (supra-estimate la TVA, accize), precum şi a majorării cu 60% a intrărilor anticipate din fonduri structurale şi de coeziune de la UE al căror beneficiar final este sectorul public (de la 10,4 mld. lei în 2019, la 16,6 mld. lei în 2020)", arată Consiliul.
Totodată, instituţia arată că nivelul ajustării structurale de 0,32% din PIB propuse pentru anul 2020 este semnificativ inferior recomandării Consiliului Uniunii Europene emise în contextul procedurii de deviaţie semnificativă de a implementa o ajustare structurală de 1% din PIB în 2020.
"De remarcat că traiectoria deficitului structural avută în vedere în proiecţia la orizontul anului 2023 implică o ajustare structurală cumulată de 1,54% din PIB în 4 ani".
De asemenea, Consiliul Fiscal remarcă, "în mod surprinzător", că bugetul nu cuprinde elemente ce sunt într-o etapă finală a parcursului legislativ, respectiv proiectul de lege care elimină supra-acciza la carburanţi şi supra-impozitarea contractelor part-time.
"Astfel această iniţiativă legislativă a fost aprobată în ambele Camere ale Parlamentului României aflându-se în etapa promulgării de către Preşedintele României. Mai mult, impactul acestui proiect nu este inclus nici în cadrul SFB, CF considerând riscantă această decizie, deoarece: impactul bugetar asociat este aproximativ 0,4% din PIB pentru prima (eliminarea supra-accizei) şi aproximativ 0,1% din PIB pentru cea de-a doua; acest impact este permanent propagându-se şi în construcţiile bugetare viitoare; având în vedere că pierderea de venituri nerecunoscută este actualizată cu dinamica bazelor macroeconomice relevante, subdimensionarea deficitului este cu atât mai semnificativă", mai avertizează Consiliul Fiscal.
Consiliul notează că în opinia sa asupra strategiei fiscal-bugetare 2020-2022 a identificat o serie de abateri de la regulile fiscale instituite de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, respectiv la art. 6, art. 7, art. 14 alin. 1, art. 26 alin. 3 şi art. 29 alin. 4.
Totodată, în urma analizei proiectului bugetului general consolidat pentru anul 2020, CF subliniază că art. 30 alin. 4 prevede obligaţia ca Guvernul să prezinte Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale LRFB, această conformitate fiind atestată printr-o declaraţie semnată de primul-ministru şi de către ministrul finanţelor publice şi că art. 30 alin. 5 prevede că în lipsa condiţiilor de conformitate prevăzute la alineatul anterior, declaraţia ar trebui să menţioneze abaterile, precum şi măsurile şi termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia fiscal-bugetară.
