Într-o opinie publicată pe site-ul Băncii Centrale Europene (BCE), gardianul zonei euro, instituţia atrage atenţia că efectele legii darii în plată asupra sistemului bancar din România ar putea avea "implicaţii negative cu un potenţial impact asupra profitabilităţii, capitalizării precum şi asupra costurilor totale şi a condiţiilor de creditare".
În cel mai rău caz, astfel de implicaţii ar putea duce la deficit de capital, cu potenţial care ar necesită măsuri prudenţiale, atrage atenţia BCE într-o opinie de cinci pagini publicată astăzi pe site-ul instituţiei şi semnată de Mario Draghi, preşedintele instituţiei.
Banca Centrală Europeană vede că efecte asupra economiei româneşti hazardul moral şi subminarea ofertei de creditare.
"Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecţie să profite de schimbările preţurilor bunurilor imobiliare şi să înceteze să îşi respecte obligaţiile, chiar dacă au posibilitatea de a şi le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiţii de creditare mai aspre şi să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii şi creditarea limitată a gospodăriilor şi micilor afaceri pot afecta negativ creşterea economică şi crearea de locuri de muncă", notează BCE.
Din perspectiva stabilităţii financiare, potenţialele preocupări cu privire la impactul asupra instituţiilor de credit, care trebuie să fie evaluate de la început, sunt legate de riscurile asociate cu împrumuturile în valută, implicaţiile for cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit în ceea ce priveşte ipotecile pe proprietarile rezidenţiale, pentru a reflectă în mod adecvat gradul de risc al portofoliilor aferente.
"Prin urmare, BCE subliniază importanţa unei analize de impact aprofundate cu privire la implicaţiile practice ale proiectului de reglementare pentru activitatea instituţiilor de credit de pe piaţa internă şi, mai larg, pentru piaţa imobiliară din România. Având în vedere importanţa intereselor implicate, atât pentru instituţiile de credit şi celelalte instituţii financiare afectate, ca părţi obligate să primească activele imobiliare, cât şi pentru proprietarii altor active imobiliare din România, doar cu ajutorul unei evaluări preliminare ar fi posibilă atenuarea riscurilor generate la adresa stabilităţii financiare."
Legea dării în plată presupune că un debitor poate preda în orice moment cheile apartamentului către bancă, fără ca, ulterior, creditorul să îl mai poată urmări, dacă înregistrează o pierdere. De mai bine de o lună, legea dării în plată iniţiată de deputatul PNL Daniel Zamfir, cu ajutorul avocatului Gheorghe Piperea, ţine capul de afiş al agendei publice. Băncile contestă prevederile legii, invocând faptul că în orice moment un debitor poate preda cheile casei, chiar dacă are resursele financiare necesare plăţii creditului luat de la bancă.
Disputa a scos la iveală foarte multe lucruri din măruntaiele sistemului bancar românesc.
Acţionarii a patru bănci din România- ERSTE (BCR), SocGen (BRD), Raiffeisen (Raiffeisen), UniCredit (UniCredit), i-au scris preşedintelui Iohannis să retrimită legea în Parlament pentru noi discuţii, ceea ce preşedintele a făcut în acest sfârşit de săptămână.
Acum în această dispută a intrat şi Banca Centrală Europeană, cea mai puternică instituţie financiară din Europa.
Foto: Draghi, Zamfir, Piperea
