Creditul neguvernamental si-a incetinit vizibil ritmurile lunare de crestere, dupa sase luni de mentinere a unei dobanzi de interventie ridicate a BNR, dar si ca urmare a introducerii normelor prudentiale in cazul creditului de consum.
Astfel, cat priveste creditul pentru persoane fizice, dinamica finantarilor a inregistrat o adevarata prabusire in februarie, imediat dupa intrarea in vigoare a normelor anuntate inca din decembrie, pentru ca in urmatoarele doua luni sa-si mai revina. Incetinirea este insa vizibila: 4,1% crestere in aprilie 2004 fata de 10,3% in aprilie 2003.
"Datele la patru luni ne arata o scadere semnificativa a vitezei creditului pentru populatie, ca efect al introducerii normelor prudentiale in februarie, a procesului de saturare a cererii la nivelurile curente de dobanda, dar si a modificarii cresterii bazei de raportare fata de perioada anterioara", a declarat Mihai Bogza, viceguvernator al BNR.
El spune ca in cazul companiilor efectul dobanzii ridicate mentinute de BNR nu a fost la fel de mare, in conditiile in care aceasta a fost privita de banci ca o alternativa atractiva de plasament. In plus, banca centrala nu a introdus norme speciale pentru acest segment de creditare. Cu toate acestea, creditul pentru companii a inregistrat o scadere in termeni reali in februarie. In martie, ritmul de crestere a fost vizibil mai mare decat in 2003, pentru ca in aprilie situatia sa se inverseze: 1,1% crestere reala comparativ cu 2,3% in aceeasi luna a anului trecut.
"Ne-am atins scopul de a tine sub control cresterea creditului. Pe fond, ne dorim pasi rapizi de crestere a gradului de intermediere bancara, iar datele de pe primele patru luni sustin estimarea unei cresteri a creditului cu 25-30% anul acesta, in termeni reali", afirma viceguvernatorul.
Mihai Bogza spune ca, in ciuda dinamicii creditarii, banca centrala nu constata o inrautatire a indicatorilor prudentiali din sistemul bancar, situatia fiind practic neschimbata fata de acum douasprezece luni.
La sfarsitul lunii aprilie 2004, ponderea creditelor restante si indoielnice in totalul activelor a scazut la 0,37% fata de 0,54% in aprilie 2003.
De asemenea, ponderea creditelor restante si indoielnice in total credite s-a micsorat la 4,22%, comparativ cu un nivel de 4,90%.
Solvabilitatea pe ansamblul sistemului bancar ramane la circa 20%.
"Sunt cateva banci dintre cele mai active a caror solvabilitate a alunecat spre pragul minim de 12%, insa acestea sunt pregatite sa faca majorarile de capital necesare", a declarat Bogza.
El considera ca desi viteza de crestere a mai incetinit, creditul neguvernamental va continua sa fie o locomotiva a cresterii economice. "Speram ca nu si o sursa de pericole. Credem ca la ritmurile mai moderate de crestere spre care tinde creditul, economia ar avea timp sa raspunda cererii agregate, astfel incat sa nu apara presiuni in crestere asupra deficitului comercial", spune viceguvernatorul.
Bogza remarca faptul ca ponderea creditelor pentru persoane fizice tinde sa ramana constanta, in conditiile in care pe o piata asezata ponderea creditului ipotecar ar trebui sa mearga spre 50% din totalul creditelor.
Dupa patru luni din acest an, soldul creditelor ipotecare si imobiliare insuma 23.500 miliarde de lei, in crestere cu 20,5% fata de sfarsitul lui 2003 (17,7% in termeni reali).
In acelasi interval, soldul creditului de consum a urcat la 60.800 miliarde de lei, consemnand o majorare de 9,88% in termeni nominali (7,08% in termeni reali).
Cu destula greutate, BNR si-a atins si scopul mentinerii unei tendinte de crestere a economisirii. "Unul din costuri este insa extinderea preferintei pentru valuta chiar si la depozite. Insa fara cresterea dobanzii probabil am fi vazut o scadere a economisirii in lei si nu o majorare", spune Mihai Bogza.
Evident, BNR ar vrea sa vada cresteri ale ponderii monedei nationale in sistem, atat la depozite cat si la credite, astfel incat sa poata avea o transmisie cat mai buna de masurilor sale de politica monetara.
Mentinerea unei dobanzi de interventie ridicate la lei a indus insa o orientare dominanta a creditului spre euro si dolari, fara a reusi insa nici o incurajare a economisirilor in lei, in ciuda acelorasi dobanzi care au putut garanta castiguri substantiale.
BNR a luat in cele din urma decizia unui inceput de reducere a dobanzii. "Era evident ca nu mai puteam mentine discrepanta dintre nivelul dobanzii si trendul descendent al inflatiei", explica Bogza.
Viceguvernatorul atrage atentia asupra nivelului "incredibil de mic" al sumelor atrase de banci de la populatie, care se ridicau la sfarsitul lunii aprilie la echivalentul a 5,7 miliarde de euro.
"Cu toata tendinta de crestere usoara, pe ansamblu nivelul economisirii este extrem de redus, ceea ce pe termen lung poate constitui o constrangere pentru dezvoltarea activitatii bancare", mai spune Mihai Bogza.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
