În Bihor, ratele restante ajung chiar la 19,3% din soldul totalde 6,2 miliarde de lei al împrumuturilor acordate populaţiei şicompaniilor din judeţ. Bancherii spun că principala cauză aexploziei restanţelor în judeţ este supraîndatorarea clienţilor, încondiţiile în care mulţi s-au împrumutat de la două sau chiar treibănci în perioada de boom a creditării. Creditele luate de la douăsau mai multe bănci au devenit o povară prea mare în momentul încare venitul disponibil al populaţiei şi vânzările firmelor auînceput să scadă.
În alte judeţe, clienţii au început să întârzie cu ratele labancă din cauza creşterii rapide a şomajului, aceste zone fiind îngeneral dependente de industrii puternic afectate de criză. Deexemplu, în Galaţi ratele restante ajung la 12,2% din soldul totalal împrumuturilor în condiţiile în care rata şomajului este deaproape 10% prin comparaţie cu o medie de 7,1% la nivel naţional.Firmele din judeţ sunt polarizate în jurul combinatului siderurgicşi al şantierului naval, două industrii care au înregistrat scăderiaccentuate pe fondul crizei.
Şi în Ialomiţa - unde economia se concentrează în jurulprelucrării produselor alimentare - numărul şomerilor a crescutrapid în ultimii doi ani, rata şomajului ajungând la 9,3% lanivelul lunii octombrie, aşadar mulţi clienţi ai băncilor nu au maireuşit să se ţină de graficul de rambursare şi ratele restante auurcat până la 11,7% din totalul împrumuturilor. În plus, firme maridin judeţ, cum a fost cazul producătorului de ulei vegetal Ultex,au intrat în insolvenţă din cauza datoriilor mari.
Totodată, probleme mari cu plata ratelor la credite au şibistriţenii, ponderea restanţelor în soldul total al împrumuturilorajungând în judeţ la 12,1% în septembrie. Pe lângă dezvoltareaslabă a economiei bistriţene, bancherii au descoperit aici foartemulte fraude, în sensul că unii clienţi s-au prezentat cuadeverinţe de venit false pentru a obţine credite.
La polul opus, se situează judeţe precum Gorj şi Vâlcea, underatele restante se situează la 4,6% respectiv 4,9% din împrumuturi.Totodată, în Dâmboviţa, Vrancea şi Tulcea rata restanţelor variazăîntre 5,1% şi 5,8%. Media la nivel naţional era de 7,5% lasfârşitul lui septembrie, în creştere de la 6,9% în lunaprecedentă.
Neperformantele au sărit de 20% pe întreg sistemulbancar
Mai mult de o cincime din creditele acordate de bănci cu tot cudobânzile aferente au ajuns să fie clasificate în categoriileîndoielnic şi pierdere după reglementările BNR la sfârşitul luniiseptembrie, având restanţe mai mari de 60 de zile.
Dacă se adaugă şi expunerile din credite cu restanţe între 30 şi60 de zile, clasificate drept "substandard", se ajunge la peste 30%din totalul pe întreg sistemul bancar, adică echivalentul a aproape15 mld. euro.
În perioada iulie - septembrie, ponderea creditelor încadrate caîndoielnic şi pierdere a crescut cu circa 2,5 puncte procentuale.Creşterea acestei ponderi - reflexie a calităţii portofoliilor decredite - a fost accentuată de dinamica lentă a soldului total alcreditelor, pentru multe bănci rambursările de credite întrecândfinanţările nou acordate.
Provizioanele constituite de bănci pentru această categorie decredite s-au ridicat la 20,9 mld. lei la nivelul lunii septembrie,fiind în creştere cu aproape 83% faţă de acum un an. Acesteprovizioane acoperă circa jumătate din creditele cu restanţe maimari de 60 de zile. Pe de altă parte, costul constituirii acestorresurse de acoperire a pierderilor efective şi potenţiale devinedin ce în ce mai vizibil în rezultatele financiare alebăncilor.
La nivelul sistemului bancar pierderea netă a ajuns laechivalentul a 110 milioane de euro după nouă luni din acest an, încondiţiile în care numai 20 de bănci din totalul de 42 deinstituţii de credit au avut profit la sfârşitul luniiseptembrie.
Pierderile nu reflectă însă numai costul ridicat cuprovizioanele, ci şi nivelul scăzut al eficienţei multor bănci. Înmulte cazuri cheltuielile cu salariile continuă să reprezintejumătate din costurile operaţionale ale unei bănci, în timp ceraportul cost/venit trece de 50% atât timp cât cheltuielilecontinuă să crească, deşi veniturile sunt mai mici.
Imaginea calităţii portofoliilor de credite indică o deterioraremai mare după standardele româneşti de contabilitate, care nuacceptă, de exemplu, decât deducerea a cel mult 25% din valoareacolateralului atunci când sunt constituite provizioanele. Acestsistem de provizionare va mai fi valabil însă numai anul viitor,pentru că din 2012 va începe aplicarea şi în România a standardelorinternaţionale de raportare, BNR lansând pregătirile în acest sensîn urma discuţiilor cu FMI.
Deocamdată, situaţia creditelor neperformante din România aratămai rău decât în alte ţări din regiune prin prisma acestordiferenţe. Pe de altă parte, numeroşi bancheri estimează că vârfulcreditelor neperformante va fi atins de-abia anul viitor, ceea cear putea antrena noi creşteri ale provizioanelor, dar şi o presiunecare să determine eforturi mai mari din partea băncilor pentrucreşterea eficienţei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
