Fondurile de pensii private obligatorii(Pilonul II) nu vor putea asigura participanţilor o pensie decentădacă în următorii ani contribuţiile nu vor creşte accelerat şi nuvor depăşi pragul maxim de 6% din salariul brut - la care ar trebuisă se ajungă în 2016, potrivit reglementărilor în vigoare -consideră Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere aSistemului de Pensii Private (CSSPP).
"Suntem încă departe de o cotă de contribuţie care să asigurepensii decente pentru participanţi şi să reprezinte o alternativăreală pe termen lung la politicile de stat în domeniul pensiilor.Trebuie să accelerăm creşterea cotei de contribuţie pentru caviitorii pensionari să poată trăi decent", a declarat Oancea,prezent la Conferinţa Naţională de Pensii Private organizată deMedia XPRIMM.
Valoarea medie a sumelor acumulate în contul fiecăruiparticipant la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II)este de circa 800 de lei (sub 200 de euro), incluzând şirandamentele anuale de două cifre obţinute de fonduri de la startulsistemului, potrivit şefului CSSPP.
În prezent, Casa Naţională de Pensii virează către fondurileprivate un procent din contribuţiile de asigurări socialereprezentând 2,5% din salariul brut, dar legea prevede creştereatreptată a acestui procent, până la un prag maxim de 6%. Lasfârşitul lunii septembrie, fondurile de pensii private obligatoriiadministrau active totale echivalente cu 975 mil. euro, până lasfârşitul anului valoarea acestora urmând să depăşească un miliardde euro.
În primele nouă luni, fondurile de pensii obligatorii au avut unrandament mediu de 13,3%, iar cele facultative (Pilonull III) auînregistrat un randament de 10,2%, potrivit datelor Asociaţieipentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).Comparativ, nivelul mediu al inflaţiei a fost în acelaşi intervalde timp de 6,25%. "Randamentul investiţiilor realizate de fondurilede pensii este direct influenţat de volumul activelor administrate,astfel fiind explicate randamentele mai mici pe segmentul pensiilorfacultative", a explicat Oancea. Fondurile facultative administrauîn septembrie active de aproximativ 50 mil. euro şi aveau 211.800de participanţi.
Contribuţiile la pensiile private au fost investite preponderentîn titluri de stat, astfel că în prezent fondurile de pensii deţinobligaţiuni şi certificate de trezorerie în valoare de 2,11miliarde de lei (circa 500 mil. euro), reprezentând 4,5% dinvaloarea totală a titlurilor emise de Ministerul de Finanţe.
Reforma sistemului de pensii a început mai târziu în Româniacomparativ cu celelalte ţări din regiune, astfel că valoareacontribuţiilor ajunge undeva sub 1% din Produsul Intern Brut (PIB),faţă de 14% în Polonia, 10% Ungaria sau 4% în Bulgaria.
Chiar dacă se află încă în faza de acumulare, fondurile privateau efectuat până acum aproximativ o mie de plăţi către foştiparticipanţi, valoarea cumulată a acestora fiind de 342.000 deeuro, a precizat Oancea. Totodată, el a spus că proiectul de legeprivind plata pensiilor private va fi finalizat la sfârşitulacestui an sau la începutul anului viitor, ulterior urmând să intreîn dezbatere parlamentară.
Referitor la creşterea contribuţiilor la pensiile facultative,şeful CSSPP spune că va propune creşterea pragului dedeductibilitate fiscală de la 400 de euro la 1.000 de euro şieliminarea plafonului de contribuţie stabilit în prezent la 15% dinsalariul brut.
În paralel, Crinu Andănuţ, preşedintele APAPR, a susţinutnecesitatea continuării reformei sistemului de pensii, apreciind cănoua lege a pensiilor va reuşi doar să echilibreze sistemul publicpe o perioadă de şapte-opt ani, în timp ce situaţia nu se vaîmbunătăţi pe termen lung.
"Pentru tinerii care au acum între 20 şi 30 de ani, pensia destat nu va depăşi 10% din ultimul salariu. Sistemul public este înfaliment şi are nevoie de un supliment privat puternic", a afirmatAndănuţ.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
