Bănci și Asigurări

Cursul euro ar trebui să fie la 5 lei, dar BNR nu-l va lăsa să crească. Dacă vine recesiunea, ROBOR va creşte. Încetinirea economiei mondiale îi determină pe economiştii români să anticipeze o recesiune tehnică

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

24.11.2018, 00:07 21788

Cursul euro/leu nu va creşte, deoarece Banca Naţională a României îl va ţine sub control pe fondul unei inflaţii ridicate, însă pentru a fi competitiv în regiune, leul ar trebui să se deprecieze până la un nivel de 5 lei pentru un euro, a spus Dan Bucşa, economistul-şef pentru Europa Centrală şi de Est al UniCredit Bank Londra.

„Dintre monedele care fluc­tuea­ză din regiune, leul este cea mai puternică. Este o dife­ren­ţă undeva de 10-17% în valoare între leu, coroana cehă, respectiv forintul maghiar sau zlotul polonez. 10% la un curs de 4,66 înseamnă un nivel de peste 5 lei.“

În ceea ce priveşte dobânda-cheie, previ­ziunea UniCredit pentru 2019 este că Banca Na­ţională va menţine rata dobânzii, iar în cazul unei recesiuni, există riscul ca ROBOR să crească.

„Noi credem că Banca Naţională nu va mai mări rata dobânzii de politică monetară, dar ROBOR, după cum ştiţi, este mai mare. Mai mult decât atât, există riscul ca ROBOR să se ducă şi mai sus, mai ales în cazul unei recesiuni. Mai jos, nu în 2019.“

 

 

Vin vremuri grele: Încetinirea economiei mondiale îi determină pe economiştii români să anticipeze pentru România o recesiune tehnică în 2019 sau în 2020

 

Evoluţia României depinde în mod semnificativ şi de ceea ce se întâmplă în SUA şi, mai cu seamă, în Europa.

Încetinirea ciclică a economiei globale, şi în special a SUA, îi determină pe economişti să anticipeze o recesiune în Ro­mânia, fapt ce va pune guvernul într-o situaţie delicată, având în vedere că a întins deficitele la maximum, pe vârf de creştere economică, prin urmare nu va avea bani în plus să-i cheltuiască, dacă economia se restrânge.

„Cred că riscul unei recesiuni tehnice (două trimestre consecutive de cădere economică) în România, în a doua parte a anului viitor sau în 2020, este foarte mare. Nu cred că va fi o reducere a PIB de peste 7%, cum a fost în 2009, dar, dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că evităm o recesiune; dacă Europa creşte cu mai puţin de 1%, sunt şanse mari să fie o recesiune“, crede Dan Bucşa, economist-şef pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.

PIB-ul zonei euro a crescut  în T3  faţă de T2 cu 0,2%, dar Germania a scăzut cu 0,2%. În zona UE 28 avansul a fost de 0,3%. În T3 2018, faţă de T3 2017 creşterea a fost 1,7% în zona euro şi de 1,8% în UE 28.

„Nu este exclusă o recesiune tehnică, dar ea este greu de prevăzut. Însă, la nivel global, probabilitatea unei recesiuni ciclice este foarte mare. Dacă SUA, care încetinesc, intră în recesiune ciclică, efectul va fi global. Nu putem prevedea când va veni, cert este că este inevitabilă. Cât despre economia Româ­niei, ceea ce putem spune este că ea a atins vârful ciclului economic şi va urma dec­elerarea. Cât va dura această co­bo­râre este, iarăşi, greu de anticipat, pentru că depinde de multe lucruri. Eco­nomia noastră este foarte legată de cea eu­ropeană, mai ales de cea germană. Când industria germană s-a contractat cu 1%, industria românească s-a res­trâns cu 3% aproape instantaneu – nu la o distanţă de şase luni, cum s-a întâmplat la ultima criză“, comentează Ionuţ Du­mi­tru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Datele semnal publicate săptămâna trecută de INS, despre PIB-ul în T3 şi pe primele trei trimestre, i-au luat prin surprindere pe economişti. Economia a crescut cu 1,9% în T3 faţă de T2 şi cu peste 4% în primele nouă luni, an/an. Sunt cifre neanticipate de economişti.

Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank: Dacă SUA, care încetinesc, intră în recesiune ciclică, efectul va fi global. Cât despre economia României, ceea ce putem spune este că ea a atins vârful ciclului economic şi urmează decelerarea.

În ciuda acestor cifre, încetinirea este vizibilă, a comentat încă de atunci Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România: „Consumul se temperează, nu doar la noi, ci şi în zona euro. Nu este exclus ca anul viitor să ne confruntăm cu o recesiune tehnică, rămânând totuşi pe creştere în 2019. Impulsul fiscal este la final, nu mai este un sprijin pentru creştere. Faptul că vorbim de restructurări în aparatul de stat - nu că ele ar urma să se facă, simplul fapt că se vorbeşte despre ele întăreşte sentimentul de neîncredere“.

Potrivit lui Dan Bucşa, principalul motiv care ne-ar putea conduce într-o recesiune este o reducere semnificativă a creşterii comerţului global, iar al doilea motiv, legat de primul, este încetinirea ciclică pe care o vedem în SUA. Al treilea motiv este o încetinire în China, care nu este neapărat foarte mare, dar, fiind vorba despre o ţară atât de mare, cel puţin pentru piaţa bunurilor, va avea reverberaţii globale. Bineînţeles, tarifele impuse de SUA vor afecta exporturile chinezeşti şi pe cele globale.

„Economiile emergente vor creşte atât timp cât intră capital. Din nefericire, capitalul nu intră. Investitorii pleacă din ţările emergente, dar nu pentru că şi-au pierdut apetitul pentru risc. Aceştia cumpără active cu risc din alte pieţe, mai ales din SUA, pentru că le place dolarul mai puternic.“

Economistul crede că nu vom asis­ta, totuşi, la o criză ca aceea din 2008; este posibil ca aceasta să fie o re­ce­­siune mai uşoară, precum cea din 2001.

„Ne aşteptăm la exporturi slabe în toate ţările din regiune, iar diferenţa va fi făcută de cererea internă. Cererea internă este determinată de cât de mult poate să cheltuiască politicile fiscale şi cât de mari sunt investiţiile, care au cele două componente – fonduri europene şi investiţii private. Ştim foarte bine cât absorbim din fondurile europene, iar investiţiile private vor fi mai slabe pentru că avem dobânzi mai mari decât restul regiunii. Atunci rămâne impulsul fiscal, care la noi va fi negativ pentru că deja s-a cheltuit enorm pe salarii. Dacă vă uitaţi la ceilalţi, Cehia are deficitul aproape de zero, Bulgaria la fel, Polonia la fel. Acesta sunt ţări care, în momentul în care economia va încetini, vor avea de unde să cheltuiască.“

România are deja, pe vârf de ciclu economic, un deficit fiscal de 3% din PIB. Dacă economia intră într-o rece­siune, chiar uşoară, veniturile bugetare scad, iar guvernul va fi obligat să taie din cheltuieli, în loc să le sporească pentru a susţine creşterea, pentru că deficitele sunt deja la limitele de sus.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România: Consumul se temperează, nu doar la noi, ci şi în zona euro. Nu este exclus ca anul viitor să ne confruntăm cu o recesiune tehnică, rămânând totuşi pe creştere în 2019.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO