Inflatia scazuta si temperarea vitezei de crestere a creditului in lei permit BNR sa ia o pauza in intarirea politicii monetare, spun analistii.
Analistii nu asteapta modificari ale politicii monetare in urma sedintei BNR programata pentru miercurea aceasta. Aceasta in conditiile in care inflatia, principalul indicator urmarit de BNR, a avut o evolutie mai buna decat se anticipa in prima jumatate a anului, iar pe de alta parte, de la ultimele modificari ale conditiilor monetare nu a trecut decat putin peste o luna, astfel ca efectele nu pot fi inca exact cuantificate.
"N-ar trebui sa se intample nimic la aceasta sedinta. Inflatia este mai jos decat se anticipase, iar pana la sfarsitul anului o sa fie sub prognoza BNR", comenteaza Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. El spune ca si-a revizuit estimarea privind inflatia la sfarsitul acestui an, la 6,3%, fata de 6,8%, cat estimase in ianuarie. Evolutia nesperat de buna a inflatiei a fost permisa de amanarea unor cresteri la preturile administrate, cel mai probabil pentru anii urmatori. Dumitru anticipeaza o inflatie de 0,7% in iulie, iar pentru august nu exclude varianta unei dezinflatii, in lipsa cresterilor de preturi administrate.
"In acest moment, date fiind conditiile actuale, nu consider ca este necesara modificarea politicii monetare. Ma refer atat la dobanda, cat si la rezervele minime obligatorii", apreciaza si Florian Libocor, analist economic. El anticipeaza pentru acest an o inflatie de 6,5%, la limita superioara a tintei oficiale a BNR.
"Singura problema pentru BNR ramane perspectiva evolutiei creditului. Pe lei cresterea s-a aplatizat in ultimele luni, insa a revenit problema finantarilor in valuta", mai spune Dumitru. El considera ca finantarile in valuta ar putea sa ridice noi semne de intrebare pentru BNR, iar in lunile urmatoare am putea sa vedem noi masuri de restrictionare a creditarii, tot prin parghia rezervelor minime obligatorii. Pe de alta parte, cresterea dobanzilor la euro si dolar pe plan international da o mana de ajutor BNR, scumpind creditele in valuta, ale caror dobanzi sunt de cele mai multe ori calculate in functie de indicatori de pe pietele internationale. Statisticile privind creditarea in valuta sunt insa influentate de externalizarea acestor imprumuturi, practicata de mai multi jucatori.
"Intermedierea financiara va creste, insa intr-un ritm controlat si destul de echilibrat pe monede. Leul va ramane preferat la imprumutare", spune Libocor.
In ceea ce priveste creditarea in lei, Dumitru considera ca banca centrala va astepta sa vada efectele masurilor din iunie. De altfel, dobanzile pe piata monetara au urcat deja sensibil, ceea ce se traduce si printr-o scumpire a creditelor care au dobanda legata de BUBOR.
"Excesul de lichiditate din piata a scazut drastic, de la 26 mld. lei la inceputul anului la 13 mld. lei, la sfarsitul primului semestru", remarca Dumitru. Cea mai mare parte a banilor s-a dus in credite in lei, al caror sold a crescut cu 12 miliarde de lei, in acest timp.
"Daca BNR ar mai creste inca o data RMO la lei, ar fi dezastru, pentru ca multe banci deja nu mai au bani", apreciaza Dumitru. De altfel, mai multe banci au majorat in ultimele saptamani dobanzile oferite la depozitele in lei, pentru a atrage mai multe surse de la clienti. Cele mai afectate sunt bancile cu retele reduse, care au un portofoliu de clienti mai mic.
In urma cu o saptamana, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, a spus pentru ZF ca nu anticipeaza modificari ale conditiilor monetare la aceasta sedinta a BNR. Si el considera ca efectele ultimelor masuri vor putea fi cuantificate abia in termen de o luna. Piata ramane insa tensionata, in conditiile in care banca centrala a luat nu de putine ori decizii neanticipate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
