Banca Transilvania, singurul jucator din top zece cu capitalprivat romanesc, va astepta inca doua luni inainte sa mai ia odecizie privind dobanzile la creditele in lei, urmarind in acesttimp si evolutiile de pe scena politica, dupa ce BNR a mentinutdobanda cheie la inceputul saptamanii.
Prin aceasta decizie, BNR a facut un compromis de teama presiunilorpe curs, insa nu va putea sa "cumpere" decat cateva luni destabilitate, iar anul viitor banca centrala ar putea fi nevoita saaccepte noi deprecieri ale leului, spun analistii.
"Daca vrem sa stimulam creditarea in lei, trebuie sa ne uitam si lapret. Pentru economie ar fi fost mai buna o reducere", puncteazaRobert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singuruljucator din top zece cu capital privat romanesc.
Acum, Rekkers spune ca are nevoie de doua luni de asteptare, incare va urmari piata si deciziile de pe scena politica, pentru alua o decizie privind dobanzile.
Din vara si pana septembrie BNR a incurajat bancile sa reducaagresiv dobanzile, oferind in permanenta lichiditati ieftine, iarpiata a preluat semnalul, miscarea fiind totusi mai vizibila incazul depozitelor decat la credite. Din septembrie BNR a ales sa seconcentreze pe stabilizarea cursului, lasand in mai multe randuribancile fara suficienti lei, ceea ce a dus la crestereadobanzilor.
Mihai Bogza, presedintele executiv al Bancpost, considera deasemenea ca decizia bancii centrale reflecta ingrijorare pe fondulincertitudinilor politice.
"In mod evident, BNR pare sa fi dat un semnal ca e preocupata deinflatie si nu sa se reduca dobanzile", spune el. Pe piatainterbancara dobanzile stationeaza insa la niveluri de 10%-11% pean, cu mult peste rata cheie a BNR, de 8% pe an. De altfel, banciprecum RBS sau ING - care au totusi o cota foarte mica peeconomisire - provoaca din nou piata cu dobanzi de 10% pe an ladepozitele pe perioade de pana la trei luni.
"Cred ca pe termen scurt, presiunea pe dobanzile interbancare arputea persista", spune Steven van Groningen, presedinteleRaiffeisen Bank, explicand ca lichiditatea din piata este suficientde mare, dar exista o incertitudine ridicata legata de modul incare se va finanta deficitul bugetar, ceea ce face ca presiunea pedobanzi sa se mentina.
Rasvan Radu, presedintele UniCredit Tiriac Bank, considera ca inacest moment creditul in lei nu depinde de nivelul rezervelorminime, ci de cerere - care ramane scazuta. "Nici semnalele pentrusfarsitul de an nu sunt extraordinare." El crede ca relaxareapoliticii monetare ar putea fi reluata in ianuarie, un prim pasputand fi reducerea rezervelor. "Acum rezervele nu au fost reduse,asa ca presiunea Finantelor care atrag bani din piata se vede maimult in nivelul dobanzilor." Radu considera ca "era greu" de redusdobanda, in conditiile in care discutiile cu FMI nu sunt finalizatesi au aparut presiuni pe cursul de schimb.
Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD, sustine ca piatadispune de lichiditati suficiente, dar pretul mai ridicat alacestora in raport cu dobanda oficiala este o consecinta a imaginiideteriorate a Romaniei pe pietele externe, incluzand aici siasteptari manifeste de crestere a nevoilor de finantare adeficitului bugetar. In acelasi timp, el crede ca dobanzile mairidicate de pe piata monetara sunt "intr-o foarte mare masurasuficiente" pentru a proteja leul de speculatori.
Seful Raiffeisen estimeaza ca trendul de reducere a dobanzii arputea fi reluat dupa ce la nivel politic situatia se va normalizasi vom avea un Guvern care sa ne recupleze la cerintele acorduluicu FMI. In ceea ce priveste dobanzile la depozite, el nu seasteapta la o revenire a presiunii de crestere, "in conditiile incare oricum sunt inca destul de mari.".
"Se pare ca banca centrala prefera sa mentina presiunea pe dobanzidecat sa dea un semnal ca ar lasa leul sa se deprecieze. Cu toateacestea, ratele reale de dobanda sunt extrem de ridicate, ceea cein principiu induce o crestere a economisirii si nicidecum orevenire a consumului si mai ales a investitiilor", apreciazaCatalina Molnar, senior economist la RBS Bank Romania. Ea afirma camentinerea unui acces dificil la finantari va duce la crestereanumarului de falimente, pe masura ce companiile isi epuizeazaresursele acumulate in anii trecuti.
Robert Rekkers, director general BancaTransilvania: "Daca vrem sa stimulam creditarea in lei, trebuie sane uitam si la pret. Pentru economie ar fi fost mai buna oreducere. Este prea devreme sa ma pronunt pentru o inversare detrend. Sa vedem in doua luni ce se intampla pe piata, ne orientamin functie de deciziile politice"
Steven van Groningen, presedinte RaiffeisenBank: "Nu cred ca exista motive ca dobanzile interbancare sacreasca prea mult. Bancile au portofolii de titluri de statconfortabile, care le permit accesul la facilitatea de creditare dela BNR. Este cert insa ca dobanzile interbancare ar putea ramanepeste dobanda BNR"
Rasvan Radu, presedinte executiv UniCreditTiriac Bank: "In acest moment creditul in lei nu depinde de nivelulrezervelor minime, ci de cerere - care ramane scazuta. Acumrezervele nu au fost reduse, asa ca presiunea Finantelor care atragbani din piata se vede mai mult in nivelul dobanzilor"
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
