"Este stupid sa nu ne asumam un program national de adoptare a euro, mai degraba mai devreme decat mai tarziu, dupa ce ne-am asumat proiectul intrarii in Uniunea Europeana la nivelul intregii scene politice", spune Pascariu intr-un interviu acordat ZF.
El considera ca un astfel de program ar impune disciplina si rigoare oricarui guvern, cu atat mai mult cu cat criteriile necesare adoptarii monedei unice sunt destul de usor de urmarit la nivel public, iar responsabilitatea guvernului in cazul unui esec ar fi foarte vizibila.
"Autoritatile romane au nevoie de o presiune externa pentru a continua sa mearga pe drumul cel bun cu o anumita cadenta. Presiunea interna nu este niciodata suficient de puternica, romanii indura multe si se adapteaza, asa incat este nevoie de un stimul extern."
Si Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania, sustine ca adoptarea euro ar fi cel mai important obiectiv prin care sa fie asigurata stabilitatea economiei.
"Euro va trebui sa fie principalul obiectiv al viitorului guvern, iar intrarea in 2012 in mecanismul pregatitor ERM II ar fi un mare succes. La ce mai poate folosi o moneda locala cu rol periferic? Oricate masuri de crestere a dobanzii ar lua BNR, pana la urma eficienta este redusa din cauza preponderentei finantarilor in euro. Chiar si la nivel psihologic leul nou a avut un impact redus, pentru ca oamenii continua sa gandeasca in lei vechi si in euro. Cert este ca pe actuala structura a economiei este foarte greu sa ai un curs de schimb sustenabil", comenteaza bancherul.
BNR si guvernul au anuntat la Bruxelles ca orizont posibil de adoptare a euro anul 2014, insa banca centrala a avertizat in cursul acestui an ca daca inflatia nu va fi readusa in scurt timp pe un trend de scadere solid, obiectivul va fi pus in pericol. Alte tari din regiune au fost nevoite sa amane deja de mai multe ori data intrarii in zona euro.
Pascariu se arata ingrijorat de perioada electorala care urmeaza si de "tentatiile populiste". "Nu este clar ce se va mai intampla dupa alegeri. Avem o dinamica imprevizibila, fara certitudini pentru viitor, asa ca multi jucatori de pe piata sunt in expectativa."
Totusi, el se declara optimist in privinta evolutiei economiei.
"Imi vine greu sa cred ca economia ar putea incetini sub 5% in 2009, mai ales ca in discutiile pe care le am cu oameni de afaceri n-am simtit sa prevaleze ingrijorarea, ba chiar exista un relativ optimism."
Cat priveste evolutia leului, bancherul spune ca a fost surprins de slabirea recenta antrenata de intarirea dolarului in raport cu euro. "Sunt convins ca toata lumea a fost surprinsa - si dealeri si analisti -, pentru ca o asemenea slabire, in conditiile in care avem cea mai ridicata dobanda din UE, sfideaza teoria si demonstreaza atipicitatea pietei si lipsa de adancime."
Pascariu anticipeaza continuarea fluctuatiilor intr-o banda cuprinsa intre 3,4 si 3,7 lei pentru un euro si considera ca o astfel de volatilitate nu are efecte negative semnificative in economie.
"Atat timp cat sunt doar niste varfuri si nu o tendinta de crestere a cursului, nu creeaza probleme mari. Abia cand se cristalizeaza o anumita tendinta, atunci apare un impact semnificativ fie pentru importatori, fie pentru exportatori."
El crede ca piata a devenit mai rezistenta la oscilatiile de curs, a invatat ca nu exista curs fix si trebuie sa se astepte la ce poate fi mai rau, companiile mari fiind deja obisnuite sa apeleze la instrumentele specializate de acoperire a riscului de curs de schimb. De asemenea, remarca faptul ca nici BNR nu-si face probleme din cauza volatilitatii cursului.
Referindu-se la piata imobiliara, sector in care este implicat printr-o investitie intr-un proiect rezidential in Bucuresti, Pascariu sustine ca era necesara o corectie.
"Participantii la piata isi vor da seama ca trebuie sa existe o corelatie intre cifre: nu poti sa ceri o suma enorma pe un teren, fiind evident ca in conditiile in care creste si costul constructiei, in final proiectul nu mai poate fi vandut. Adevarul este ca preturile apartamentelor noi nu poate sa scada sub costurile de constructie - care au crescut foarte mult anul acesta, asa ca as vedea un pret minim de 1.300 de euro pe metrul patrat pentru cele de nivel mediu. In orice caz preturile apartamentelor vechi sunt excesiv de mari. Piata trebuie sa ajunga la o echilibrare intre cele doua segmente", mai spune Pascariu.
35 de ani de banking
Pascariu are o cariera bancara de peste 35 de ani. Din 2005, el a fost implicat in fuziunile succesive dintre HVB Bank si Banca Tiriac, iar apoi dintre HVB Tiriac si UniCredit.
Odata cu aparitia UniCredit Tiriac Bank, la 1 iunie 2007, Pascariu a renuntat la atributiile executive, ramanand presedinte al Consiliului de Administratie al bancii. Bancherul afirma ca nu are nostalgii legate de perioada in care era executiv, preferand acum sa se ocupe mai mult de afacerile personale.
"Consider ca am demonstrat ce aveam de demonstrat, nu este genul meu sa ma agat de functii. In momentul acesta ma simt mult mai bine implicandu-ma intr-o afacere care creste si care imi permite sa las ceva concret in urma." Pascariu a investit intr-un proiect imobiliar rezidential si intr-o cooperativa agricola specializata in cresterea porcilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
