Cu o datorie publică care a urcat într-un ritm alert în ultimiidoi ani, apropiindu-se de 40% din Produsul Intern Brut, MinisterulFinanţelor trebuie să se grăbească cu implementarea unor măsuri demodernizare, pentru că piaţa locală devine prea mică pentru asusţine nevoia statului de finanţare, avertizează analiştii.
Intenţia Ministerului Finanţelor de a trece la un managementactiv al datoriei publice este apreciată de analişti, care susţincă este foarte important ca obiectivele anunţate să sematerializeze având în vedere creşterea substanţială a datoriei înultimii ani şi preponderenţa împrumuturilor pe termen scurt.
Guvernul a aprobat recent Strategia revizuită de administrare adatoriei publice guvernamentale pentru perioada 2011-2013, careinclude şi obiective anunţate încă din 2008 şi neimplementate.
"Datoria publică a crescut substanţial în ultimii ani, nu maieste mică. Managementul datoriei publice devine o problemă maimare. Pieţele financiare locale sunt destul de puţin adânci, nusunt suficient de dezvoltate şi nu permit absorbţia datorieipublice. Trebuie bine gândită şi ieşirea pe pieţele internaţionale,mai ales că percepţia externă nu este grozavă. România trebuie săfie mai activă pe pieţele externe", a spus Ionuţ Dumitru,economistul-şef al Raiffeisen Bank. El a menţionat că trebuie săfie luată în calcul constrângerea esenţială pentru managementuldatoriei publice: reducerea deficitului bugetar pentru a nu maipune presiune pe datorie.
Anul trecut datoria publică a crescut într-un ritm rapid de 32%,în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şi a ajuns la unnou maxim istoric de 194 mld. lei (46 mld. euro). Practic, datoriapublică a crescut de la 35 la 46 mld. euro în 2010, adică cu 1 mld.euro pe lună.
Pentru protejarea împotriva riscului de curs valutar şi risculuide dobândă, Ministerul Finanţelor intenţionează să utilizeze înperioada următoare instrumente financiare derivate, cum ar fi swapde rată de dobândă prin care datoria cu rată variabilă să fiepreschimbată în datorie cu dobândă fixă sau swap de curs, potrivitStrategiei de administrare a datoriei publice.
"Este foarte bine că Finanţele vor trece la folosireainstrumentelor financiare derivate, în condiţiile în care seminimizează riscul. Trebuia să le folosească demult. Suntinstrumente care pot să fie folosite pentru reducerea risculuivalutar sau de dobândă, ambele existente în portofoliul datorieiFinanţelor. Sunt instrumente foarte bune pe care toateinstituţiile financiare internaţionale le utilizează", a afirmatLucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Până la sfârşitul lunii iunie 2011, Finanţele intenţionează săelaboreze legislaţia necesară ca să permită Finanţelor încheiereade contracte ISDA (International Swaps and Derivatives Association- n.r.) cu principalele instituţii financiare internaţionale astfelîncât prin utilizarea instrumentelor financiare derivate să fielimitate riscurile aferente portofoliului de datorie.
În ceea ce priveşte lansarea titlurilor de stat indexate cuinflaţia, economistul-şef al BCR afirmă că este o o idee bună prinprisma diversificării instrumentelor, însă rămâne de văzut care vafi apetitul pieţei pentru astfel de titluri.
Având în vedere faptul că discutăm de cifre mari privindrefinanţarea datoriei publice şi ţinând cont de existenţa unuimediu internaţional destul de instabil şi ostil, Dumitru a adus îndiscuţie importanţa buffer-ului de lichidităţi.
Ce obiective sunt incluse înstrategia Finanţelor pentru managementul datoriei statului în2011-2013
Lansarea "în cel mai scurt timp posibil" a unei aplicaţii delicitaţie electronică pentru piaţa primară a titlurilor destat;
Emiterea în fiecare an, în următorii 10 ani, de titluri de statcu circa 3,4 mld. lei mai mult decât volumul necesar astfel încâtdeficitul bugetar să fie acoperit, iar lichidităţile să fieinvestite prin plasamente la termen;
Utilizarea instrumentelor financiare derivate pentru protejareaîmpotriva riscului de curs valutar şi riscului de dobândă;
Pentru reducerea riscului de refinanţare, pe termen mediu va fianalizată oportunitatea utilizării tranzacţiilor de tip bondexchange (preschimbarea titlurilor de stat cu durată rămasă petermen mediu în titluri cu scadenţe pe termen lung) sau atranzacţiilor de tip buyback - răscumpărarea în avans atitlurilor de stat - şi repo;
Datoria publică nu va depăşi 40% din PIB până în 2013, încondiţiile în care Finanţele se aşteaptă la o revenire a creşteriieconomice, o apreciere a monedei naţionale faţă de euro şi oextindere a maturităţii titlurilor de stat;
Deschiderea conturilor de corespondent cu instituţiilefinanciare româneşti sau străine pentru încasări şi plăţi învalută, ceea ce va presupune un risc de credit suplimentar. Acesteoperaţiuni se desfăşoară actualmente prin BNR;
n Reluarea emisiunilor de titluri indexate cu rata inflaţiei şilansarea obligaţiunilor cu cupon zero.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
