Din 2000 incoace, an de an, un fenomen da dureri de cap Bancii Centrale. Un fenomen specific sistemului bancar in acest inceput de secol XXI: supralichiditatea monetara. Sunt prea multi bani in banci. Lei si valuta.
Paradoxal, insa, economia ravneste la acesti bani, fie pentru afaceri, fie pentru investitii, dar nu ajunge la ei. si populatia ravneste la acesti bani "in plus" fara sa-i poata obtine intotdeauna. Asa ca Banca Nationala se vede nevoita sa-si puna in functiune pompele de absorbtie si sa traga in propriile depozite surplusul de lichiditate. incarcandu-si cheltuielile. BNR, care finanteaza razboiul Romaniei cu inflatia, isi provoaca deliberat pierderi - subliniez: pierderi programate - pentru ca surplusul de bani din banci sa nu umfle preturile.
De aici s-a iscat o dezbatere fierbinte. O confruntare de opinii, de fapt, in balanta fiind economia reala si economia nominala. Normal, s-a conturat o convergenta de puncte de vedere in spijinul economiei reale. Fiindca numai dezvoltarea acestui tip de economie poate asigura prosperitatea societatii. Prin echilibrarea marilor ei fluxuri: productia si consumul. Numai ca Banca Nationala nu ia banii de la gura intreprinderilor. Sau a populatiei. Dimpotriva, in "camarile" de la BNR e adunat doar surplusul de lichiditate. Banii pe care companiile sau populatia nu pot sa-i atraga. Desi au nevoie de ei, nu-i atrag fie pentru ca n-au bonitati, fie pentru ca li se par inca scumpi. Iar BNR e gata sa schimbe macazul ori de cate ori se schimba realitatea. Pentru ca, iata, au fost situatii cand bancile in loc de surplus de bani au avut nevoie de bani.
De cele mai multe ori, insa, nu se aplica regula bancara, ci exceptia. Din motive de forta majora. Pe piata monetara, in toata lumea, o regula de baza este refinantarea de catre banca centrala a bancilor comerciale. La noi, insa, acest instrument e folosit doar in situatii exceptionale. BNR nu mai crediteaza in mod obisnuit bancile. Tocmai fiindca lor le prisosesc banii. Asa ca deschide depozite pentru banii din banci. Acei bani in plus pe care economia reala sau consumatorii inca nu-i pot absorbi.
Exceptional - si vremelnic - Banca Nationala atrage surplusul de lichiditate in depozitele obisnuite sau face emisiuni de certificate de depozit. Totodata, foloseste si mecanismul rezervelor minime obligatorii. Acest din urma mecanism, al rezervelor minime obligatorii, il folosesc toate tarile. Dar cu deosebire cele cu focare inflationiste gata oricand sa rabufneasca. Sunt limitate astfel riscurile ca bancile comerciale sa multiplice banii inflationisti si sa puna astfel economia in situatii critice. Mai mult, bancile - desi protesteaza ca sunt prea mari cotele - au astfel la dispozitie un stoc-tampon de lichiditate in cazul unor eventuale avalanse de cereri de retragere.
Un timp, rezervele minime obligatorii vor constitui inca un important instrument de interventie pe piata monetara. in viitor, in perspectiva dezvoltarii operatiunilor de piata monetara, rezervele minime obligatorii isi vor diminua rolul. Dar cum pana si marile banci centrale, unde aceste rezerve mai au doar un rol simbolic, dispun prin lege de posibilitatea de a folosi in caz de nevoie acest instrument, nici BNR nu va renunta la posibilitatea de a-l utiliza in toata complexitatea lui. Un argument e si acela ca Banca Centrala Europeana, potrivit statutului sau, pastreaza intre toate tipurile de instrumente de politica monetara si rezervele minime obligatorii.
In prim-plan, insa, ca instrument de politica monetara este folosita dobanda. Rolul ei va creste pe masura ce economia va incepe sa produca mai mult iar populatia va consuma mai mult.
Continuare - miercurea viitoare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
