Ponderea acestor credite a urcat abrupt din primavara lui 2007, cand se afla la un nivel redus, de 3%. La BCR, cea mai mare banca de pe piata, ponderea creditelor neperformante se situa in septembrie la 3,4%. Dominic Bruynseels, presedintele executiv, sustine ca este un nivel "confortabil", insa spune ca este de asteptat o usoara deteriorare din cauza cresterii somajului.
Totusi, analistii remarca ponderea foarte mare a creditelor clasificate ca fiind "in atentia managementului", acestea reprezentand 26,6% din portofoliu, plus inca 8,9% reprezentand credite "sub standard".
"Este doar o clasificare realizata dupa instructiunile BNR, care impun diferentieri dupa numarul de zile de intarziere la plata ratelor, nu este ceva ingrijorator. Fiind doar de sase luni la conducerea BCR, impresia mea este ca in Romania clientii tind sa se angajeze la credite intr-o maniera mai 'liberala' decat in alte tari, asa ca avem de lucru pentru a induce ajustarea acestui tip de comportament", a comentat Bruynseels.
El mai precizeaza ca functiile de management al riscului au fost complet centralizate la BCR si aliniate la standardele bancii-mama, Erste Bank, iar vanzarile de credite noi se concentreaza pe zona ipotecarelor si a creditelor de consum cu garantii.
La Raiffeisen Bank, a patra institutie de credit dupa valoarea activelor, creditele si dobanzile clasificate in categoriile indoielnic si pierdere au ajuns sa reprezinte in septembrie 3,51% din totalul creditelor si dobanzilor, exclusiv elementele in afara bilantului.
Societe Generale, actionarul majoritar al BRD, al doilea jucator de pe piata, a raportat pentru jumatatea anului o pondere a creditelor "indoielnice" din Romania de 3,4% din totalul portofoliului, in conditiile in care raportul dintre credite si depozite a urcat la 108%.
La nivelul sistemului bancar, in martie anul acesta creditele neperformante inca se situau in jurul a 4% din portofoliul total al bancilor.
In conditiile in care in trimestrele III si IV clientii au avut de suportat efectul conjugat al cresterilor succesive de dobanda si al deprecierii leului, este de asteptat o accelerare a tendintei de inrautatire a calitatii creditelor.
"In continuare, nivelul nu e mare comparativ cu alte tari. Ceea ce ingrijoreaza este cat de repede cresc neperformantele, iar tendinta este de deteriorare. Vedem presiune pe capacitatea de plata atat a clientilor individuali, cat si a companiilor, si e greu de anticipat pana unde va urca ponderea creditelor neperformante", comenteaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Creditele neperformante includ imprumuturile incadrate in categoriile "indoielnic" si "pierdere" dupa clasificarea Bancii Nationale. Aceasta clasificare se face in functie de mai multe criterii, plecand de la numarul de zile de intarziere la plata ratei si performanta financiara a clientului respectiv. Spre exemplu, pentru clientii inclusi in cea mai buna categorie de performanta financiara (clasa A), un credit ajunge in categoria indoielnic daca are o intarziere la plata ratei de peste 60 de zile.
Cand intarzierea depaseste 90 de zile, creditul este trecut in categoria "pierdere" si trebuie sa fie acoperit integral de banca prin provizioane sau scos in afara bilantului.
Ionut Dumitru spune ca evolutia cursului de schimb joaca un rol important pentru capacitatea de plata a clientilor, in conditiile in care mai bine de jumatate din creditele acordate de banci sunt in valuta.
"Daca vom mai avea o depreciere agresiva a cursului, probabil ca restantele vor creste destul de mult. Pana acum, cresterea veniturilor a atenuat presiunea deprecierii cursului", apreciaza economistul-sef al Raiffeisen. El spune ca din acest punct de vedere pragul de 4 lei pentru un euro este un punct critic si pentru calitatea portofoliilor de credite, dincolo de care ar putea sa apara probleme semnificative.
Oficialii BCR, cea mai mare banca din sistem, au aratat recent ca, potrivit testelor de stres derulate, portofoliul de credite al bancii ar incepe sa inregistreze o depreciere notabila la o crestere a euro de la 4,2 lei in sus. Banca estimeaza ca anul viitor cursul mediu va fi de 4,07 lei pentru un euro. In acelasi timp, analistii ING Bank au modificat prognoza de curs pentru trimestrul I al anului viitor de la 3,95 la 4,20 lei pentru un euro. De altfel, din ce in ce mai multi analisti vad cursul urcand peste pragul de 4 lei/euro in 2009, o prognoza mult mai pesimista decat cele din vara, cand se astepta o stabilizare a euro la 3,7-3,8 lei.
Dinamica restantelor a provocat ingrijorare si la BNR. Directorul Directiei Supraveghere Nicolae Cinteza a subliniat recent tendinta de deteriorare a portofoliilor de credite. Ponderea creditelor afectate de intarzieri la plata (contabilizate inca din prima zi, indiferent de suma) a urcat la peste 8% din total.
Totodata, BNR noteaza deteriorarea comportamentului de rambursare a ratelor atat la populatie, cat si la firmele mici si mijlocii.
Restantele populatiei au urcat in septembrie la 853 de milioane de lei (circa 230 de milioane de euro), marcand o crestere cu 164% fata de septembrie anul trecut.
In ultimii ani, cresterea rapida a creditului a permis ca ponderea restantelor sa ramana la niveluri reduse, pe fondul efectului statistic de raportare la o baza mai mare. Odata cu incetinirea puternica a creditarii, expansiunea restantelor (care inregistrau deja expansiuni considerabile ca volum) va deveni mult mai vizibila si ca pondere in totalul portofoliului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
