Echilibru macroeconomic la superlativ in 2004 daca e sa ne luam dupa datele statistice: crestere economica record, de circa 8%, comparabila cu cea a Chinei, inflatie redusa in premiera sub pragul de 10%, exporturi de circa 19 miliarde de euro, dobanzi in scadere lenta dar vizibila, deficit bugetar strans pana la 1,5% din PIB si, nu in ultimul rand, investitii straine directe de 3,4 miliarde de euro, incluzand veniturile din privatizarea Petrom.
Tabloul indicatorilor care zugravesc starea economiei este cu atat mai roz cu cat aprecierea nominala a leului permisa de BNR in ultima parte a anului rotunjeste bine valoarea Produsului Intern Brtu exprimata in euro si mai apropie Romania de parametrii de convergenta nominala cu Uniunea Europeana.
In urma cu un an, analistii straini erau destul de pesimisti in privinta posibilitatilor de crestere a economiei: Economist Intelligence Unit (EIU), divizie a grupului The Economist, aprecia ca Romania va inregistra anul acesta o crestere economica de 4,5%; inca si mai pesimist, Institutul de Studii Economice Internationale de la Viena (WIIW) a prognozat o crestere economica de 4,2%.
Pana la urma, Produsul Intern Brut a crescut cu 8,1 % pe primele noua luni ale anului, pe baza exploziei din agricultura (plus 20%), dar si a majorarii constructiilor (10%). De obicei ultimul trimestru nu aduce mari modificari ale ritmului de crestere economica, asa incat nu mai incape indoiala ca Romania va avea anul acesta la cel mai mare ritm de crestere economica din istoria sa.
Romania a realizat o productie de cereale de peste 9 milioane de tone in acest an, tripla fata de cea de anul trecut dar similara cantitativ cu cea realizata de Cehia, de exemplu.
Avand in vedere ca PIB-ul a crescut cu 6,6% pe primele sase luni, rezulta ca in trimestrul trei economia a avut un ritm de crestere de-a dreptul spectaculos, de peste 10%.
Rezultatele sunt cu mult peste asteptarile initiale ale autoritatilor, care luasera in calcul la constructia bugetului pentru acest an o crestere cu aproape 3% mai mica.
Asteptarile pietei, de acesta data, au fost intrecute in mare masura de performanta scaderii inflatiei: 9,9% in noiembrie si probabil 9,5-9,6% la sfarsitul lui decembrie, cu tot concursul aprecierii nominale a leului in ultimele doua luni ale anului.
In ciuda varfurilor inregistrate in iulie (1,3%) si octombrie (0,9%), decizia BNR de a permite aprecierea monedei nationale a sustinut aterizarea inflatiei la punctul dorit, desi presiunile de crestere a preturilor au fost ridicate pe parcursul toamnei, inclusiv din cauza exploziei pretului mondial al petrolului. Exista insa pericolul ca tensiunile inflationiste sa reizbucneasca in primele luni din 2005, readucand inflatia peste nivelul de 10%.
La scaderea inflatiei au contribuit si restrictiile aplicate cheltuielilor publice, asa incat deficitul bugetar consolidat a inregistrat un excedent de 0,1% din PIB dupa zece luni din acest an.
Contrar temerilor constante, exporturile au continuat sa inregistreze o dinamica sustinuta, concretizata intr-o crestere cu 20,8% fata de primele 10 luni din 2003. In octombrie, cresterea exporturilor a fost de 21,4% fata de octombrie 2003, in timp ce importurile au crescut cu numai 10,2%. De altfel, in octombrie 2004 s-a inregistrat si cel mai inalt nivel lunar al exporturilor Romaniei, respectiv 1,735 miliarde de euro. Cu toata performanta exporturilor, balanta comerciala a inregistrat in luna octombrie un deficit de 668,2 milioane de euro, ridicand dezechilibrul cumulat dintre exporturi si importuri la 5,312 miliarde euro - aproximativ 10% din PIB - in primele zece luni.
Totusi, cresterea deficitului de cont curent s-a atenuat in toamna, soldul negativ ridicandu-se in octombrie la 2,6 miliarde de euro, cu 22,3% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut.
Intregul tablou macroeconomic promitator a primit in noimebrie confirmarea agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings, care a imbunatatit in luna noimebrie calificativul acordat Romaniei pentru riscul de tara pana la nivelul "BBB minus", care semnifica intrarea in categoria investment-grade, cu risc scazut pentru investitii.
Importurile continua sa creasca mai repede dect exporturile
Balanta comerciala a inregistrat un deficit de 668,2 milioane de euro in luna octombrie. Astfel, dezechilibrul intre nivelul exporturilor si cel al importurilor a ajuns, dupa primele zece luni ale anului, la 5.312,3 milioane de euro - aproximativ 10% din PIB.
In luna octombrie, exporturile au insumat 1.735,2 milioane de euro, in crestere cu 21,4% fata de aceeasi perioada din 2003, in timp ce importurile au totalizat 2.218,4 milioane de euro, in crestere cu 10,2%, indica datele Institutul National de Statistica.
Valoarea exporturilor din perioada ianuarie-octombrie a fost de 15.708,8 milioane de euro, iar importurile au insumat 21.021,1 milioane de euro.
Leul, mai tare ca euro
Leul s-a apreciat in termeni nominali de la inceputul anului, atat fata de euro, cat si comparativ cu dolarul. Cursul leu/euro a coborat de la 41.252 de lei in prima zi de tranzactionare din 2004 pana la 39.503 lei (ieri), ceea ce corespunde unei deprecieri nominale de 4,2% (peste 14% in termeni reali). Dolarul era evluat la inceputul anului la 32.558 de lei, astfel incat a acumulat in acest rastimp o pierdere nominala de 11% (aproximativ 20% in termeni reali). Piata valutara a inregistrat excedente in primele zece luni ale anului, trecand pe deficite numai in noiembrie. intrarile masive de valuta, atat din remiterile muncitorilor, cat si reprezentand capitaluri cu potential speculativ au alimentat aceasta evolutie. Banca centrala a renuntat in noiembrie la practica de a anunta o estimare pentru evolutia cursului, permitand o flotatie mai libera. Aceasta presupune oscilatii mai ampleale cursului, care descurajeaza operatiunile speculative. Totodata BNR a realizat si economii de costuri, nemaifiind obligata sa retraga de pe piata monetara leii folositi la cumpararea de valuta. In plus, un curs de schimb ridicat era favorabil si speculantilor care schimbau valuta pentru a beneficia de dobanzile ridicate la lei.
Inflatia a respectat planul pentru prima data
Inflatia a coborat la sfarsitul lui noiembrie pana la 9,9% (an la an), in contextul in care rata medie lunara a fost de 0,8%. Calculata de la inceputul anului, inflatia a coborat la 8,6%. Scaderea inflatiei a fost alimentata de promovarea unei politici monetare restrictive, prin mentinerea dobanzilor la un nivel ridicat si de sterilizarea excesului de moneda din piata. Aceasta nu s-a produs insa fara emotii, dupa ce in iulie s-a inregistrat un varf de 1,3%, in contextul majorarii tarifelor la unele utilitati. Ritmul relativ ridicat de crestere s-a mentinut si in lunile urmatoare, inainte de cobori din nou spre sfarsitlu anului. In ultimele luni, la lupta cu inflatia a contribuit si scaderea cursului dupa decizia bancii centrale de a-si limita interventiile pe piata valutara, care a dus la ieftinirea importurilor. Drept urmare, banca centrala a operat de la inceputul verii sapte micsorari ale dobanzii de interventie, aceasta coborand la 17%, in contextul in care inflatia va ramane cel mai probabil, asa cum era planificat, sub 10% pe an.
PIB a crescut sustinut de agricultura
Produsul Intern Brut pentru primele noua luni ale anului a fost estimat la 1.588.539 de miliarde de lei in preturi curente (39,7 miliarde de euro), marcand astfel o crestere reala fata de acelasi interval al anului anterior cu 8,1%. Cresterea a fost alimentata de marirea volumului de activitate si de aici a valorii adaugate in agricultura cu 19,7%, in industrie cu 6,2% si in constructii cu 10%. Ponderea acestora la crearea PIB a ajuns astfel la 46,6%. Consumul final total a crescut in primele trei trimestre cu 9,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul unei majorari cu 9,8% a consumului efectiv al populatiei.
Rezerva valutara, plina de euro
Rezerva valutara a Bancii Nationale a crescut de la inceputul anului cu 3,59 miliarde de euro, pana la 9,9 miliarde de euro la sfarsitul lui noiembrie, sustinuta in special de cumpararile masive intreprinse pe piata valutara. Cu exceptia lunii ianuarie, banca centrala s-a aflat in pozitia de cumparator net de valuta, pana in luna noiembrie, cand nu a intreprins operatiuni pe piata, dupa schimbarea de politica privind o flotatie mai libera a cursului. In luna decembrie BNR a intervenit o data pe piata, atragand insa sume importante, estimate la 100 - 200 de milioane de euro.
Cumpararile de valuta au atins apogeul in luna iulie, cand BNR a atras de pe piata aproape 630 de milioane de euro, fara a crea insa o presiune majora asupra cursului. Aceasta a fost posibila in conditiile in care in tara au intrat sume importante, atat de la muncitorii plecati la munca in strainatate, cat si de la investitori care au dorit sa exploateze dobanzile mari remunerate la depozitele in lei. Cresterea rezervei valutare (sI de aici a rezervelor internationale) a permis imbunatatirea gradului de acoperire a importurilor, pana la cinci luni, in contextul in care acestea au inregistrat majorari substantiale pe parcursul anului.
razvan.voican@zf.roliviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
