Un studiu publicat cu mai mult de trei decenii în urmă, la Harvard, caută să răspundă la întrebarea: „de ce unele ţări sunt atât de bogate, iar altele atât de sărace? Decalajele, răspunde studiul, au o mulţime de cauze: geografia, resursele naturale, diferenţele climatice, derapajele istoriei, deosebirile între a şti sau a nu şti să organizezi munca, economia, statul, societatea. Capitolul cel mai apropiat, însă, de răspunsul la întrebarea de la care autorul a pornit analiza este cel despre «Avuţia cunoaşterii». Pentru că resursele sunt limitate. Numai cunoaşterea nu are limite! „Este nevoie de iniţiativă, de organizare, de cercetare, de o cultură cu faţa spre nou, şi ce altceva ar putea fi educaţia economică şi financiară dacă nu deschiderea prin cunoaştere a celor mai sigure drumuri spre avuţie, spre bunăstare, spre incluziune financiară“, spunea recent la un Forum al Educaţiei Financiare Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. El consideră că educaţia financiară este necesară nu numai la vârfurile societăţii, ci şi în masa critică a populaţiei.
Educaţia financiară a fost tema care i-a adus la aceeaşi masă, în iunie, la Academia de Studii Economice (ASE), pe preşedintele României, Klaus Iohannis, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Bogdan Neacşu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu, şi pe câţiva miniştri din guvern, iar deficitele mari, bugetar şi de cont curent, datoria publică ridicată, intensificarea inflaţiei, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi al incluziunii financiare şi îndepărtarea de zona euro sunt câteva dintre problemele României recunoscute şi aduse în discuţie de oficiali. Iar la categoria soluţiilor oferite se regăseşte şi creşterea educaţiei financiare alături de creşterea intermedierii financiare, „politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România“, „schimbarea modelului de dezvoltare în care investiţiile să devină prioritatea zero“.
România este la coada plutonului UE în ceea ce priveşte incluziunea financiară, intermedierea financiară (26,8%), nivelul educaţiei financiare (22%) şi, cu mici excepţii, ca nivel al bunăstării economice (69% din media UE), potrivit informaţiilor de la ARB. La nivel mondial, aproximativ un cetăţean din trei este educat financiar, în timp ce în Europa mai mult de jumătate dintre adulţi sunt educaţi din punct de vedere financiar.
Între gradul de intermediere şi incluziune financiară şi nivelul educaţiei financiare există o legătură intrinsecă, susţine ARB. În pandemie s-a constatat creşterea gradului de incluziune financiară. Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, arată concluziile studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie pentru ARB.
Nivelul scăzut al incluziunii financiare are cauzalitate în gradul redus al educaţiei financiare, în viziunea asociaţiei bancherilor. Potrivit unui sondaj internaţional realizat de OECD privind educaţia financiară a adulţilor din anul 2020 România este poziţionată ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară. Scorul mediu de alfabetizare financiară în ţările participante la studiul OECD este de doar 12,7 din 21 şi 13 doar pentru ţările membre ale OECD. Scorurile mai mici au fost obţinute de adulţii din Italia (11,1), România (11,2) şi Columbia (11,2), după cum relevă datele centralizate de ARB.
Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, susţinea că sistemul bancar are nu doar capacitatea, ci şi obligaţia de a se implica activ şi susţinut în creşterea nivelului de educaţie financiară. Iar educaţia financiară nu se face într-o zi sau într-un an, ci este o acţiune continuă şi de durată şi trebuie să aibă loc pe toate palierele societăţii - aşa-zisele sisteme de învăţare continuă, pe tot parcursul vieţii. „Industria financiară are un rol esenţial în creşterea gradului de educaţie financiară. Este rolul nostru ca industrie şi al meu, ca reprezentant al acesteia, să venim mai aproape de români. Trebuie să le punem la dispoziţie acele informaţii care sunt cu adevărat necesare pentru luarea unei decizii în cunoştinţă de cauză. De aceea, faptul că avem deja o strategie naţională de educaţie financiară, care va fi finalizată şi asumată la nivel guvernamental, este o dovadă a angajamentului nostru ferm în ceea ce priveşte creşterea nivelului educaţiei financiare la nivel naţional. Educaţia financiară nu este o ştiinţă sau o noţiune abstractă. Şi nu este importantă doar pentru adulţii care vor să înveţe cum să aibă grijă de banii lor, ci este esenţială pentru generaţiile tinere, pentru viitorii antreprenori ai ţării şi va fi piatra de temelie pentru viitorul economic şi social al acestei ţări“, susţine şeful ARB.
În perspectivă este important să ne uităm mai atent către sfaturile de educaţie financiară, antreprenorială, digitală şi la sustenabilitatea unui business, în opinia lui Sergiu Manea, CEO al BCR.
„La nivel individual, trebuie să investim în noi şi în educaţia noastră pentru a face parte din viitor. Pentru că într-o societate în continuă transformare,
zavem nevoie să ne uităm permanent la cum ne putem dezvolta competenţele. În plus, este necesar să ne creştem nivelul de educaţie financiară, să economisim şi să fim pregătiţi pentru orice tip de situaţie. Ajută în acest moment o minimă planificare a cheltuielilor şi să nu uităm că alegerile financiare pe care le facem zilnic au impact direct asupra prosperităţii personale, dar şi asupra societăţii“, este de părere şeful BCR.
Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor au lansat platforma de educaţie financiară www.edu-fin.ro (baze de date pentru proiectele de educaţie financiară din România şi platforma cu sfaturi practice pentru toţi cei care doresc să-şi dezvolte cunoştinţele, atitudinea şi comportamentul financiar). Sunt 105 programe de educaţie financiară.
Anul 2020 a fost primul an în care educaţia financiară a devenit disciplină obligatorie în România pentru elevii claselor a VIII-a. Şi a fost acreditat la Ministerul Educaţiei primul curs complet de educaţie financiară pentru profesorii care predau elevilor de clasa a VIII-a (Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul Bancar Român, Autoritatea de Supraveghere Financiară), fiind 455 profesori formaţi.
Potrivit ARB, au fost luate măsuri de creştere a nivelului de educaţie financiară precum şi pentru protecţia clienţilor împotriva fenomenului cybercrime.
ARB: Contribuţia sistemului bancar în economie în ultimii 30 de ani este de două ori cât PIB-ul României din 2020
Impactul economic al sistemului bancar din România este estimat la 2.247 miliarde lei în perioada 1990-2020, potrivit studiului „Contribuţia sistemului bancar în economie în ultimii 30 de ani“, realizat de KPMG Advisory la solicitarea Asociaţiei Române a Băncilor. Impactul industriei bancare asupra producţiei de bunuri şi servicii se cifrează la 2.087 miliarde lei, în timp ce impactul asupra gradului de remunerare a angajaţilor şi a consumului gospodăriilor este de 160 miliarde lei.
Totalul impactului direct, indirect şi indus în producţia de bunuri şi servicii adus de sistemul de intermedieri financiare în perioada 1990-2020, raportat la PIB-ul înregistrat de România în 2020, a fost de 198%.
Aportul sectorului de intermedieri financiare din România poate fi cuantificat în mod direct sub forma ponderii sectorului în PIB. În funcţie de an, sectorul de intermedieri financiare a contribuit în mod direct cu 2,5% până la 3,5% raportat la PIB. Pentru perioada 1990-2020, aportul direct la producţia de bunuri şi servicii a fost de 1.546 miliarde lei.
Activitatea sectorului de intermedieri financiare în România conduce şi la un efect suplimentar de 10%, sub formă indirectă, asupra economiei din România. Acest efect provine în urma creşterii consumului intermediar sau indirect de bunuri şi servicii de pe piaţa din România ca urmare a activităţii de intermediere financiară. Activitatea de intermediere financiară reprezintă un stimulent pentru activitatea economiei României, în general, prin creşterea consumului de bunuri şi servicii generată de către activitatea de creditare. Impactul economic total (direct, indirect şi indus) se ridică la 1,26% din valoarea veniturilor aduse ca aport la PIB de către sistemul bancar.
Valoarea totală a creditelor noi acordate între 2007 şi 2020, conform datelor BNR, s-a ridicat la 1.013 miliarde lei, acestea reprezentând o pondere de 96% din PIB-ul din 2020. Această valoare este de 3,6 ori mai mare decât soldul creditului neguvernamental din anul 2020.
Din perspectiva impactului asupra gradului de remunerare a angajaţilor şi a consumului gospodăriilor, sectorul de intermedieri financiare din România susţinea la finalul anului 2020 un număr de 52.650 angajaţi. Ca impact direct, remuneraţia salariaţilor sectorului de intermedieri financiare a totalizat 131 miliarde lei în perioada 1990-2020.
Impactul indirect asupra gradului de remunerare a angajaţilor din România arată un efect suplimentar de 9% din valoarea totală a remuneraţiilor din sector. Consumul angajaţilor din sector generează acest efect sub forma cererii adiţionale de produse şi servicii şi creării de locuri de muncă în alte industrii, în mod indirect. O bună parte a remuneraţiilor angajaţilor din cadrul sectorului de intermedieri financiare se reîntoarce în economie sub forma consumului din cadrul gospodăriilor. Pentru România perioadei 1990-2020, acest efect de tip indus conduce la o creştere de 13% a consumului gospodăriilor din România.
În afară de impactul direct, indirect şi indus în producţia de bunuri şi servicii adus de sistemul de intermedieri financiare, acest sector a contribuit la evoluţia societăţii româneşti prin iniţiative sociale, desfăşurate prin programe de CSR ample, formarea angajaţilor proprii, a societăţii, precum şi prin introducerea de instrumente şi susţinerea de iniţiative digitale care au dus la modernizarea societăţii şi alinierea la standardele europene, se arată în studiul KPMG Advisory (ARB).
