Slăbirea monedei s-a accentuat în ultimele săptămâni, când au ieşit la iveală noile nevoi de capital suplimentar ale băncilor din zona euro şi când ieşirile de capital de pe piaţă s-au accentuat.
Cu toate acestea, leul nu a scăzut atât de mult în raport cu euro comparativ cu alte monede importante din regiune precum coroana cehă, zlotul polonez sau forintul maghiar. De departe cel mai lovit este forintul, care a suferit o pierdere de peste 12% în raport cu euro de la 1 septembrie până în prezent, în condiţiile în care Ungaria a ajuns în situaţia de a cere sprijinul Comisiei Europene şi al FMI.
Moneda românească a beneficiat şi de sprijinul BNR, însă toate băncile centrale au încercat să-şi protejeze monedele de speculaţii şi de ieşirile de capital antrenate de înrăutăţirea percepţiei de risc asupra întregii regiuni.
Deprecierea leului a continuat ieri pe piaţa valutară, iar cursul oficial calculat de BNR a urcat la 4,3608 lei, apropiindu-se de maximul istoric de 4,3688 lei/euro înregistrat în vara anului trecut.
Banca Centrală Europeană, care culege mai târziu datele din piaţă, a calculat un curs de 4,3628 lei/euro, în scădere uşoară faţă de vineri. Deja toate rapoartele băncilor vorbesc despre intervenţii ale băncii centrale pentru moderarea tendinţei de slăbire a leului, vânzările de valută realizate de BNR prin intermediul unor bănci fiind privite drept explicaţie pentru saltul dobânzilor la lei de săptămâna trecută.
În acelaşi timp, estimările privind evoluţia cursului în perioada următoare diferă de la o bancă la alta: Erste crede că euro s-ar putea stabiliza în jurul nivelurilor actuale, prognozând un curs de 4,35 lei/euro şi în martie 2012, în timp ce ING crede că au crescut şansele ca euro să treacă de 4,40 lei în viitorul apropiat, iar Société Générale vorbeşte despre un interval cuprins între 4,35 şi 4,40 lei/euro.
"Dacă riscurile de ieşiri de capital se vor materializa, BNR ar putea accepta mai departe acest compromis privind o monedă mai slabă într-un context internaţional mult deteriorat, însă buffer-ul important constând în rezerva valutară va fi folosit, aşa încât impactul final ar putea să nu fie atât de mare ca pe alte pieţe din regiune", crede Cătălina Molnar, senior economist al RBS.
Primele de risc pe regiune rămân sus
Scenariul potrivit căruia băncile din zona euro vor tăia finanţările pentru regiune, iar recesiunea va fi "importată" prin canalul comerţului exterior, a făcut ca majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est să se confrunte cu creşteri puternice ale primelor de risc şi să ajungă în situaţia de nu se putea finanţa de pe piaţa externă.
CDS-ul României se situa ieri la 440 de puncte de bază, după ce joia trecută sărise şi de 460 de puncte, contribuind la eşecul României de a se împrumuta în dolari din SUA.
Ungaria a înregistrat o scădere uşoară, până la 580 de puncte, în urma anunţului privind solicitarea sprijinului din partea Comisiei Europene şi a FMI.
Slovacia, ţară cu rating AA-, a ajuns cu CDS-ul la 285 de puncte, iar săptămâna trecută a fost nevoită să amâne o emisiune de eurobonduri din cauza cererii extrem de slabe.
Polonia rămâne o oază ferită de şocurile crizei din zona euro, mai ales după ce guvernul de la Varşovia a anunţat măsuri de consolidare fiscală şi reforme ale sistemului public de pensii, semnalul putând limita presiunile de depreciere cu care s-a confruntat zlotul în ultimele luni.
Lira turcească suportă de asemenea o volatilitate ridicată din cauza temerilor privind contagiunea cu problemele din zona euro şi din Grecia.
Finanţele strâng doar jumătate din suma programată şi la dobândă în creştere
Ministerul Finanţelor a luat ieri de la bănci 502 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie la nouă luni, reprezentând numai jumătate din suma planificată din cauza creşterii dobânzilor cerute de piaţă.
Finanţele au respins ofertele de cumpărare la randamente mai mari de 6,84%. Randamentul mediu acceptat a fost de 6,72%, comparativ cu 6,51% la certificatele pe şase luni vândute săptămâna trecută.
Presiunea pe dobânzi a fost vizibilă, cu toate că BNR a injectat în piaţă suma record de 6,2 mld. lei printr-o operaţiune repo la care au participat nu mai puţin de zece bănci.
Pe lângă tensiunile de pe piaţa monetară, Ministerul Finanţelor are o poziţie vulnerabilă după eşecul înregistrat săptămâna trecută, când a încercat să se împrumute din Statele Unite.
Acum Finanţele trebuie să-şi acopere necesarul de bani de pe piaţa locală, într-un context în care BNR absoarbe lei din piaţă pentru a tempera deprecierea monedei naţionale.
Analiştii avertizează că va urma o perioadă de volatilitate a dobânzilor, BNR putând tolera creşteri ale acestora pentru a ajuta leul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
