Cresterea prea rapida a salariilor in sectorul bugetar este considerata responsabila pentru inflamarea cererii si reaparitia unor presiuni inflationiste de catre specialistii Fondului Monetar International (FMI).
Salariile din sectorul bugetar (administratie, sanatate, educatie) au crescut in ultima perioada mai rapid decat cele din sectorul privat, cauzand un exces de cerere si o presiune inflationista, arata expertii FMI.
Concluziile lor sunt cuprinse in raportul publicat dupa consultarile anuale dintre FMI si autoritatile romane. Politica salariala excesiva a Guvernului, spun reprezentantii Fondului, a fost influentata de sindicate si de forta redusa a Guvernului. Comparativ cu alocarile bugetare initiale, care prevedeau o crestere salariala de 9%-15% in administratie, de exemplu, nota de plata pentru salariile functionarilor a crescut de fapt cu 36% la inceputul acestui an, noteaza raportul FMI.
Astfel, de la inceputul acestui an, salariile din administratia publica au crescut cu 25% (in lei, in primele patru luni fata de aceeasi perioada a anului trecut), iar salariul mediu pe economie, cu doar 20%. Tendinta vine in continuarea evolutiilor din anii trecuti: in 2006, de exemplu, cresterea salariilor in administratie a fost de 34% in lei, fata de 17% la nivelul intregii economii. Birocratii au avut de altfel cea mai ridicata rata de crestere din toata economia.
Cresterile salariale in domeniul bugetar au un caracter prociclic, considera reprezentantii institutiei financiare internationale, adica stimuleaza cererea de consum intr-un moment in care aceasta oricum se situeaza la niveluri ridicate. Excesul de putere de cumparare de pe piata, din cauza salariilor bugetarilor, s-a transformat in presiuni inflationiste, concluzioneaza reprezentantii FMI.
La inceputul acestui an, dupa o serie de trei luni de reducere a inflatiei anualizate, aceasta a ajuns la minimul istoric de 3,66%, dupa care a reluat trendul crescator. De altfel, reprezentantii FMI spun ca Banca Nationala si-ar putea rata tinta de inflatie de anul acesta, fixata la 4% plus sau minus un punct procentual.
Comparativ cu scenariul imaginat de Banca Nationala la inceputul anului, inflatia a evoluat mult mai bine. In timp ce analistii BNR vedeau o inflatie anualizata oscilanta intre 4,2% si 4,8% pe toata durata anului, aceasta a coborat sub acest interval inca din prima luna a anului si s-a mentinut acolo in primele cinci luni, conform ultimelor date disponibile.
La plusul de venituri rezultat dintr-o politica salariala relaxata, noteaza specialistii Fondului, s-au adaugat si presiunile cresterii continue a creditului privat. In pofida unei pierderi usoare de ritm la inceputul anului, creditul a continuat cresterea puternica, de circa 45% in termeni reali, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pentru a contracara presiunile inflationiste si ratarea scenariului de inflatie, FMI recomanda autoritatii monetare sa majoreze dobanda de politica monetara, viziune exact opusa celei a Bancii Nationale. Banca centrala a operat recent a patra reducere a dobanzii de politica monetara, ducand dobanda la 7%.
Solutiile Fondului sunt aceleasi ca si cele formulate in raportul de dupa discutiile de anul trecut - o restrictivitate crescuta a conditiilor monetare si bugetare, care sa diminueze riscurile de inflamare a economiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
