Leul nu este o moneda de imprumut pe termen lung pentru clientii bancilor. Ponderea creditelor cu scadenta mai mare de cinci ani acordate in moneda nationala era in luna martie de numai 1,8% din totalul creditelor obtinute de firme si persoane fizice, fata de 1,1% in urma cu un an.
Preferinta pietei pentru valuta este insa evidenta si din acest punct de vedere, chiar daca la un credit pe termen lung riscul de curs de schimb nu mai poate fi neglijat ca in cazul scadentelor scurte. Astfel, creditul pe termen lung in valuta reprezenta la sfarsitul trimestrului I un nivel consistent de aproape 11% din totalul finantarilor, in lei si alte monede. Ceea ce inseamna o crestere cu patru puncte procentuale comparativ cu situatia din 2003. Explicatia de baza? Aceeasi stabilitate a cursurilor de schimb, in principal a cursului leu/dolar care fluctueaza de doi ani in aceeasi banda relativ ingusta. Si care, daca a frant legatura de transmisie a asteptarilor de depreciere in inflatie, a adormit si prudenta debitorilor fata de riscul valutar. Bancherii nu uita sa spuna ca e destul sa se intample o data ca riscul sa se tranforme in pierdere, insa continua sa raspunda prompt "solicitarilor pietei" de a obtine finantari in alte monede decat leul.
Problema lichiditatilor curente, de trezorerie, inca isi pune amprenta asupra comportamentului de imprumut al companiilor, care apeleaza la credite pe termen scurt pentru plata salariilor, a cheltuielilor curente, utilitati, materii prime. Ponderea creditelor cu scadente de pana la 12 luni, atat in lei cat si in valuta, se ridica la sfarsitul lui martie la aproape 60% din totalul creditului neguvernamental. Comparativ cu anul trecut, finantarile pe termen scurt au mai pierdut teren, mai ales in favoarea creditului pe termen mediu, cu scadente de la unu la cinci ani.
Si in cazul creditului pe termen scurt valuta ramane preferata, cu un avans de aproape un punct procentual fata de creditarea in lei.
O crestere semnificativa a inregistrat in ultimul an finantarea pe termen mediu, in lei si valuta. Aceasta a castigat peste zece puncte procentuale ca pondere, ajungand la 38,6%; dominanta, tot valuta, cu 20,1%. Firmele, dar si persoanele fizice se arata dispuse sa-si asume riscul de curs de schimb pe perioade de pana la cinci ani, atat timp cat contractarea unui credit in lei cu astfel de scadente preuspune costuri sensibil mai mari. Fireste, insa, in ipoteza ca BNR va avea grija in continuare de stabilitatea cursului leului, pentru a putea controla astfel inflatia si o directie mult dorit descendenta a dobanzilor la lei. Iar in acest caz, singura variabila de cost imporanta pentru creditul in valuta ar ramane posibila tendinta de crestere a dobazilor, mai ales la dolar.
Pe de alta parte, stabilitatea cursului de schimb se va afla in continuare sub amenintarea unei supraaprecieri a leului, care s-ar putea solda cu corectii de curs la un moment dat.
Euro si-a castigat in ultimul an o pozitie dominanta in structura pe valute a portofoliului de credite din sistemul bancar, ajungand la 40,7% la sfarsitul lunii martie. Toata aceasta crestere s-a produs in detrimentul dolarului, a carui pondere a scazut de la 37,6% in martie 2003, la 29%. In acest timp, ponderea monedei nationale in creditare a batut pasul pe loc, reusind cel putin sa-si conserve pozitia in conditiile expansiunii spectaculoase a creditului in ansamblu. Astfel, leul s-a apropiat de o pondere de 30%, in conditiile in care in martie 2003 reprezenta 29,3% din totalul creditului neguvernamental.
Cu alte cuvinte, economia romaneasca a devenit din "dolarizata" "euroizata", cele doua valute detinand aproape 70% din finantarea acordata de banci. Prea putin protejate impotriva fluctuatiilor valutare, companiile dar si persoanele fizice stau astfel pe un risc potential greu de sesizat in contextul actual, dar care ar putea lovi puternic, dupa cum arata experienta altor tari care au cunoscut situatii similare de dolarizare.
De la inceputul acestui an, banca centrala are interventii de cumparare pe piata valutara practic fara deprecierea leului: determina majorari de curs pe cel mult cateva zile, dupa care cotatiile revin in jos. In aceste conditii, orice avertisment al BNR si chiar al unor bancheri comerciali privind riscurile creditului in valuta, pentru cei care nu obtin venituri in valuta, se transforma intr-un dialog al surzilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
