Banca Naţională nu este dispusă să tolereze fluctuaţii mari decurs, dar nici nu se opune mişcărilor cerute de economie, aprecizat ieri guvernatorul Mugur Isărescu, replicând astfel faţă deopiniile mai multor analişti şi oameni de afaceri care consideră cănivelul actual al euro este menţinut artificial.
"Cursul trebuie să fie flotant şi relativ stabil. Nu esteartificial. Poate că am evitat (prin intervenţii - n. red.)fluctuaţii excesive, pentru că ar fi transmis semnale negative întoate părţile", a spus Isărescu la seminarul Romanian FinancialForum, organizat de Mediafax şi BNR. De la debutul crizeifinanciare pe plan local, în octombrie 2008, leul a pierdut circa20% în faţa euro, care a urcat de la 3,7 lei la un vârf de 4,4 lei,atins în iunie anul acesta.
În 2004 euro era la cotaţia de 4,2 lei. Dar în cei şase aniinflaţia a fost de 42% în timp ce deprecierea este de numai 3%. Dinacest motiv se vorbeşte despre o apreciere reală a leului, care nuera necesară pentru economie. Tema stimulării economiei prinieftinirea creditului în lei, chiar cu riscul unei noi deprecieri acursului, a fost abordată în ultimele săptămâni şi de ZF. Doarrevenirea exporturilor a tras producţia industrială în sus, în timpce consumul intern scade. În aceste condiţii, mai mulţi analiştiapropiaţi mediului de afaceri cer un leu mai slab, care săstimuleze exporturile. Cum vede însă Isărescu lucrurile?
"Când vezi o creştere cu 20% a exporturilor, ca economist, trebuiesă te gândeşti cât mai e de stimulat printr-o depreciere de curs?Sunt capacităţi de producţie în România care ar putea fi utilizatemai bine? Există pieţe de desfacere?"
Guvernatorul spune că doar exportatorii care livrează produse 100%româneşti ar avea doar de câştigat dintr-o depreciere a cursului,în schimb, cei care utilizează şi bunuri de import în procesul deproducţie ar simţi un impact şi în costuri.
"Exportatorii de ciuperci de pădure, care luând un produs strictromânesc, nu au importuri de completare, apar în ziare şi nevorbesc." El a arătat, pe de altă parte, că este "preocupat" deaprecierea leului faţă de dolar, în condiţiile în care o bună partedin creşterea exporturilor a fost înregistrată pe pieţele din afaraUE.
Polonezii au evitat criza prin reforme, nu prin depreciereazlotului
Isărescu a respins ieri şi raportarea lamodelul Poloniei, singura economie din regiune care a reuşit săevite criza, dar care acceptase în toamna lui 2008 o depreciere maimare a monedei.
"Formularea «Polonia a depreciat zlotul...» este de o simplitatejurnalistică. Polonia nu a avut recesiune pentru că acolo s-aufăcut reforme structurale. Ei au făcut un câştig din fondurileeuropene structurale. Criza i-a prins pe intrări masive de fonduristructurale", a spus Isărescu.
El a arătat că analiştii care calculează volumul intervenţiilor BNRpe piaţă nu ţin cont şi de sumele schimbate pentru MinisterulFinanţelor, care în ultimii doi ani a avut împrumuturi în valută depeste 8 miliarde de euro.
"Dacă veţi introduce datele Ministerului de Finanţe, veţi vedea cănivelul cursului nu este artificial. Dacă ar fi vândut acestefonduri în piaţă, era cursul mai puţin artificial? Cu 8 miliarde deeuro, cursul se ducea spre 3,5 lei pentru un euro", a spusIsărescu.
Guvernatorul afirmă că un volum disproporţionat de mare alrezervelor valutare ar ridica semne de întrebare şi ar ficostisitor de asigurat. Precizările lui au venit după ce analiştiiING au arătat recent că BNR a vândut 11 mld. euro din fondurileproprii pentru a proteja cursul de la începutul crizei.
"Ţii rezervă ca să câştigi credibilitate, să-ţi îmbunătăţeştiratingul. Credeţi că dacă noi ajungeam la 46 de miliarde de euro,ne creştea ratingul? Cred că agenţiile de rating ne cotează pentruceea ce facem, nu pentru ce facem în exces. Nu facem reformestructurale, acolo cred că este o problemă mare şi acolo suntemcotaţi de agenţiile de rating."
Deprecierea ar lovi băncile
Unul din principalele impedimente în calea unei asemenea abordărieste însă dominanţa euro în economie - atât în structura datoriilorsectorului privat, cât şi în cazul preţurilor pentru bunurile sauserviciile oferite de mulţi operatori.
Inclusiv guvernatorul a vorbit ieri despre rolul BNR de a menţinestabilitatea financiară. "Suntem o bancă centrală europeană şi nepreocupă stabilitatea financiară." Aproape două treimi din creditulprivat este în valută, astfel că o creştere a cursului ar complicaşi mai mult efortul clienţilor cu venituri în lei de a plătiratele. Cei care ar reuşi ar avea şi mai puţini bani pentruconsum.
De altfel, în această dezbatere analiştii din băncile comercialesunt mai apropiaţi de viziunea BNR, preferând un curs cât maistabil.
Negriţoiu, ING: Ipotecarele în euro sunt o bombă cuceas. Euroizarea ţine captivă ţara
Creditele ipotecare în euro sunt o bombă cu ceas şi reprezintă"produsul toxic" pe care băncile româneşti l-au creat, pentru căsunt greu de finanţat, iar BNR nu poate să utilizeze o depreciere aleului pentru a stimula economia fără să afecteze stabilitateasistemului bancar, spune Mişu Negriţoiu (foto), preşedintele INGBank.
"Dacă există un produs toxic în România, acesta este creditulipotecar în euro. Este o bombă cu efect întârziat", a spusNegriţoiu. El compară aceste "ipoteci în euro bazate pe venituri înlei" cu obligaţiunile garantate cu credite ipotecare subprimecreate de băncile americane.
Este pentru prima dată când un bancher comercial critică în termeniatât de duri creditarea în valută. Creditele ipotecare în eurototalizau la sfârşitul lunii august ceva mai mult de 6,1 miliardede euro, în timp ce valoarea ipotecarelor în lei este aproapeneglijabilă, la mai puţin de echivalentul a 400 de milioane deeuro, potrivit datelor BNR. La acestea se adaugă însă şi creditelede consum garantate cu ipotecă, care nu sunt prezentate detaliat deBNR, dar care au o structură asemănătoare ipotecarelor. Negriţoiuspune că principala problemă este finanţarea acestor credite,pentru că perspectivele de adoptare a euro sunt tot mai incerte,iar băncile locale se bazează pe fonduri împrumutate dinstrăinătate. "Uitaţi-vă cum finanţăm creditele în euro. Ţara rămânecaptivă şi te comporţi de facto ca un consiliu monetar."
Gheţea, CEC: Marjele la credite nu pot fi transparente,dar nici clienţii nu sunt obligaţi să le accepte
Băncile nu pot să ofere transparenţă totală nici măcar dacăaplică formulele cerute de Protecţia Consumatorului, pentru cămarjele pe care le aplică pe lângă indicatorii de referinţă suntrezultatul unui calcul intern, greu de înţeles de către public,spune Radu Gheţea (foto), preşedintele CEC Bank şi şeful AsociaţeiRomâne a Băncilor (ARB). "Marjele nu sunt transparente şi nu vorputea fi vreodată pentru că ele reflectă marja de profit şi de riscal clientului. Fiecare client are riscul său, fiecare produs areriscul său şi în laboratoarele noastre se determină această marjă,care poate să fie sau nu acceptată de client. El spune că bancheriise luptă în continuare pentru modificarea ordonanţei 50/2010, princare sunt introduse noi reglementări în domeniul creditelor pentrupopulaţie. Ordonanţa este în prezent discutată în CameraDeputaţilor în vederea transformării în lege, această cameră avândşi rol decizional. Gheţea a participat ieri la dezbaterile Comisieide Buget Finanţe din Camera Deputaţilor. Bancherii consideră căaplicarea ordonanţei nu ar trebui să modifice costul creditului(respectiv să îşi conserve veniturile din dobânzi şi comisioane),în timp ce clienţii au interpretat anumite prevederi în sensulreducerii costurilor, prin eliminarea unor taxe şi schimbareamodului de calcul al dobânzii. Gheţea consideră că bancherii aufăcut deja concesii clienţilor în aplicarea noilor reglementări."Sistemul bancar a cedat suficient. OUG 50 îşi produce dejaefectele. Comisionul de rambursare anticipată a fost eliminat întotalitate."
n Lucian Croitoru (BNR) - Bancherii trebuie să le expliceclienţilor cât din costul plătit la credite reprezintă propriaineficienţă şi că se luptă să o reducă, pentru a recăpătaîncrederea clienţilor, spune Lucian Croitoru, consilierulguvernatorului BNR pe probleme de politică monetară. "Dacă nu veţiexplica şi dacă nu veţi demonstra un trend în ceea ce priveşteefortul de a reduce spre zero costul ineficienţei interne, publiculva rămâne suspicios." Avertismentul vine în condiţiile în carebancherii se plâng tot mai frecvent de lipsa de cerere de finanţăridin partea clienţilor, care sunt acum mult mai reticenţi lacontractarea unui credit. Băncile s-au confruntat cu scăderi aleprofiturilor pe fondul cheltuielilor mari cu provizioanele, însămulţi jucători au reuşit să îşi îmbunătăţească câştigurileoperaţionale, prin majorarea veniturilor încasate din dobânzi şicomisioane. Eforturile pentru reducerea cheltuielilor au fostmoderate, bancherii evitând să închidă agresiv unităţi şi să deaafară oameni, preferând să aştepte vremuri mai bune.
n Eugen Dijmărescu (Fondul de garantare) - Fondul de Garantarea Depozitelor în Sistemul Bancar se va ocupa şi de despăgubireaclienţilor care au depozite la sucursale locale ale băncilorstrăine, în eventualitatea în care un astfel de jucător ar intra înfaliment, a spus Eugen Dijmărescu, preşedintele Fondului. Înprezent, Fondul se ocupă doar de despăgubirea clienţilor care audepozite la băncile persoane juridice române. cei care au depozitela sucursale ale băncilor străine ar trebui să îşi încasezedespăgubirile de la instituţiile de garantare din ţara de origine."Fondul ar urma să aibă funcţie de unic punct de interfaţă întredeponenţi şi bănci, inclusiv în cazul sucursalelor, pentru căaceşti deponenţi sunt în România", a spus el, relatând discuţiilede actualitate care au loc la nivel european pe tema garantăriidepozitelor bancare. Începând din 2011 plafonul de garantare adepozitelor bancare va fi unificat la 100.000 de euro pe planeuropean. În prezent, pe plan local plafonul este stabilit la50.000 de euro.
n Simona Diţescu (BCR Pensii) - Fondurile de pensii private auinvestit o parte mai mare din activele administrate în instrumentecu venit fix şi risc scăzut din cauza evoluţiei nefavorabile dineconomie, cea mai mare expunere fiind realizată în cea mai mareparte pe sistemul financiar intern, a declarat Simona Diţescu,preşedintele BCR Pensii. Criza s-a resimţit pe piaţa fondurilorprivate obligatorii (Pilonul II) prin scăderea numărului departicipanţi pentru care s-au încasat contribuţii şi prindiminuarea sumelor colectate. În ceea ce priveşte pensiilefacultative (Pilonul III), Diţescu spune că fondurile încasează cudificultate contribuţiile de la clienţi, iar firmele nu mai oferăangajaţilor pensii facultative sau chiar suspendă contribuţiilepentru participanţii existenţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
