Isărescu, Banca Naţională: Noi nu suntem ca Fed. La noi e mai complicat şi scăderea dobânzii se transmite cu o oarecare întârziere

Relaxarea politicii monetare se va resimţi şi la dobânzile la credite, însă este întârziată de procesul de re­echilibrare a bilanţurilor băncilor, a raportului dintre depozite şi credite, datele din luna februarie urmând să indice transmisia semnalului monetar în special la creditele pentru companii, susţine guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

"Observăm o transmisie a semnalelor de la BNR de politică monetară în mod evident pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat şi întârziată în sectorul bancar. Credem că întârzierea transmisiei va fi în mare parte recuperată şi o parte din deciziile noastre se vor reflecta şi la dobânzile la nivelul băncilor comerciale", a declarat Isărescu.

Economia reală are nevoie de scăderea costurilor de finanţare pentru stimularea cererii interne, în condiţiile în care exporturile, cel mai probabil, vor ajuta mai puţin la dinamica PIB din cauza încetinirii creşterii economice a principalilor parteneri comerciali ai României.

BNR a dat în noiembrie 2011 semnalul începerii unui ciclu de relaxare a politicii monetare, care să ajute economia să iasă de sub ameninţarea recesiunii. Însă până acum "semnalul" dat de banca centrală nu s-a transferat la dobânzile la credite cu toate că ratele ROBOR de pe piaţa interbancară au scăzut vizibil.

Isărescu a explicat că acest ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară început în toamnă s-a suprapus cu o perioadă extrem de tensionată la nivelul Europei, al zonei din care facem parte şi, în particular, la nivelul sistemului bancar fiind vizibilă o dez­intermediere la băncile mari care au activităţi şi în România.

Datele statistice aferente lunii februarie privind evoluţia ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului neguvernamental sunt aşteptate să confirme continuarea transmisiei semnalului monetar, în principal pe segmentul creditelor pentru companii, conform comunicatului emis ieri de consiliul de administraţie al BNR.

În ciuda politicii mai agresive a BNR începută din luna noiembrie de a reduce dobânda-cheie de la 6,25% la 5,5% şi de a injecta săptămânal bani în sistem prin operaţiuni repo, băncile au fost până acum destul de rigide, preferând să ţină dobânzile sus la depozite pentru a nu se confrunta cu plecări de bani din partea deponenţilor şi implicit menţin şi dobânzile la creditele în lei sus.

Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank, consideră că procesul de relaxare a condiţiilor monetare se va transmite "într-un final" şi în zona clienţilor. Însă modul de transmisie, ca timp şi magnitu­dine, pare să fie afectat în momentul de faţă de procesul de reechilibrare a bilanţurilor băncilor. Molnar a explicat că s-a accentuat competiţia pentru a atrage finanţare de la clienţi, împiedicând / reducând impactul deciziei de politică monetară.

"Prin aceste decizii banca centrală se poziţionează în linie cu trendul inflaţiei (ţinând cont şi de perspective), astfel încât condiţiile monetare să nu fie prea restrictive, însă în acelaşi timp încearcă să susţină şi economisirea internă atât de necesară în perioade economice tulburi", a spus Molnar. Scenariul de bază al RBS, ca şi al majorităţii băncilor, implică încă o reducere de 0, 25pp în şedinţa următoare, până la un nivel de 5% ce se va menţine până la finele anului.

Vlad Muscalu, economist al ING Bank, spune că impactul deciziei BNR este atenuat de tensiunile din piaţa financiară europeană, însă având în vedere reducerea recentă a tensiunilor europene, este posibil să asistăm la o reducere a ratelor de dobândă uşor mai pronunţată în următoarea perioadă.

"Totuşi, cât timp costul creditelor depinde de ratele din piaţa interbancară, este posibil ca reducerea acestora să fie de scurtă durată având în vedere perspectivele noastre pentru o inflaţie în creştere începând cu mijlocul anului curent, tendinţă ce va reclama probabil majorări ale ratei de dobândă la începutul anului viitor în condiţiile ţintei de inflaţie deosebit de ambiţioasă a băncii centrale.

Melania Hăncilă, economist-şef al Volks­bank, spune că decizia BNR va avea impact limitat în piaţă asupra dobânzilor, deoarece dobânzile interbancare sunt deja de câteva luni inferioare dobânzii-cheie, însă acest lucru nu s-a reflectat şi asupra dobânzilor la creditele în lei, deoarece băncile nu au resurse de finanţare în lei pe termen lung şi majoritatea depozitelor atrase de la clienţi sunt pe termen de 1-3 luni. "Desigur, BNR încearcă să încurajeze creditarea, însă nu se foloseşte de toate instrumentele de politică monetară de care dispune şi de aceea impactul reducerii dobânzii-cheie este limitat în piaţa creditului neguvernamental. Pentru a vedea o ameliorare a creditării în lei ar fi nevoie de injecţii de lichiditate pe perioade mai lungi de către BNR şi operaţiunile REPO pe o săptă­mână nu repezintă o garanţie suficientă pentru bănci de a reduce dobânda la credite."

Hăncilă crede că probabil efectul cel mai vizibil va fi la nivelul dobânzilor la creditele în lei către companii pe termen scurt care sunt legate direct de rata ROBOR, însă la nivelul populaţiei va mai trece mult timp până vom avea efecte vizibile, deoarece riscurile se menţin ridicate din perspectiva posibilităţii de nerambursare ce derivă din stagnarea economică şi gradul scăzut de ocupare a forţei de muncă.

Ce se va întâmpla cu cursul

Decizia BNR ar putea duce teoretic la o depreciere a leului, dar analiştii susţin că decizia BNR a fost în linie cu aşteptările, acestea fiind deja incluse în mişcările pieţei de până acum.

La scurt timp după anunţul de reducere a dobânzii, leul s-a depreciat la peste 4,38 lei pe euro.

Chiar dacă o scădere a dobânzii scade apetitul pentru moneda naţională, Molnar se aşteaptă ca evoluţia cursului de schimb leu/euro în perioada imediat următoare să rămână în intervalul de tranzacţionare observat până acum de 4,35-4,40.

Hăncilă a amintit că leul se află sub presiune de la începutul anului, atât din cauza scăderii abrup­te a dobânzilor interbancare, cât şi a cererii ridicate de cum­părare de euro, ca urmare a reducerii fluxurilor financiare către România, atât prin canalul inves­tiţiilor străine, re­mi­terilor, exporturilor sau liniilor de finanţare de la băncile străine.

"Astfel, o modalitate de a atenua această presiune de depreciere a leului ar fi diminuarea rezervelor minime obligatorii la valută, prin care s-ar injecta o cantitate suplimentară de euro în piaţă şi s-ar reduce cererea de cumpărare de euro. De asemenea, o diminuare a nivelului RMO la pasivele în valută ar stimula şi creditarea economiei reale, deoarece clienţii continua să prefere finanţarea în valută pentru creditele pe termen lung, datorită perspectivei de aderare la zona euro în următorii ani", a spus Hăncilă.

Analiştii Erste Bank cred că leul va rămâne în general sub presiune pe termen scurt, iar banca centrală va trebui să-şi intensifice intervenţiile "pentru a apăra" nivelul de 4,4 lei pe euro. Ponderea ridicată a creditelor în valută în soldul împrumuturilor neguvernamentale şi un transfer puternic şi asimetric dinspre cursul de schimb spre inflaţie sunt argumente importante pentru stabilitatea leului într-un an de alegeri, în viziunea Erste.

Cursul de schimb se regăseşte într-o zonă de echilibru, care ar putea să se modifice dacă fundamentele se schimbă, însă această mişcare nu devine evidentă imediat, potrivit guvernatorului BNR. "Nu putem răspunde temerilor decât prin faptul că suntem aici pentru a asigura stabilitatea economică, stabilitatea financiară şi a preţurilor, şi în condiţii de piaţă, inclusiv stabilitatea cursului. Stabilitatea cursului de schimb se defineşte ca o stabilitate în condiţii de piaţă. Cursul este determinat în România, în esenţă, de piaţa valutară. Vorbim de stabilitatea pieţei valutare nu de o fixitate a cursului", spus Isărescu.

Guvernatorul a ţinut să specifice că niciodată la banca centrală nu s-a vorbit de praguri sau de un anumit nivel de curs. "Nu apărăm niciun nivel de curs, v-o mai spun încă o dată, deşi media vorbeşte de praguri psihologice. Înţelegem că în piaţă se creează asemenea praguri. E normal să se vorbească, nu le rejectăm, nu le protejăm", a explicat Isărescu.

Care vor fi consecinţele majorării salariilor

În opinia guvernatorului BNR reîntregirea salariilor va avea un impact limitat dacă ţinta bugetară convenită cu FMI va fi respectată, aşa cum au anunţat autorităţile, şi ar putea duce la refacerea graduală a cererii interne.

Întrebat dacă majorarea salariilor ar trebui inclusă în categoria riscurilor electorale sau într-un proces de refacere graduală a cererii interne, Isărescu a afirmat că ar opta mai degrabă pentru a doua variantă, riscurile electorale fiind menţionate într-un registru mai larg.

"Am înţeles că această recuperare bugetară, în consonanţă cu faptul că atunci când a fost acceptată de Curtea Constituţională s-a vorbit de caracterul temporar, se face cu respectarea ţintelor bugetare convenite cu FMI. Dacă acest lucru este respectat, atunci impactul este limitat."

Cum îşi justifică BNR decizia

• Evaluarea perspectivelor inflaţiei reconfirmă decelerarea în perioada imediat următoare atât a inflaţiei totale, cât şi a celei de bază;

• Evoluţiile indicatorilor macroeconomici atestă persistenţa deficitului de cerere agregată în condiţiile temperării dinamicii anuale pozitive a producţiei industriale şi a exporturilor pe fondul accentuării incertitudinilor privind perspectivele creşterii economice la nivel european;

• Efectele statistice de bază vor determina creşterea temporară a ratei anuale a inflaţiei în a doua parte a anului 2012, fără însă ca aceasta să depăşească intervalul de variaţie din jurul ţintei de 3%. Consolidarea inflaţiei în interiorul intervalului de variaţie din jurul ţintei creează premise favorabile menţinerii stabilităţii financiare şi obţinerii unei creşteri economice sustenabile;

• Îmbunătăţirea condiţiilor pieţei monetare a indus o tendinţă continuu descendentă a randamentelor titlurilor de stat pe piaţa primară, piaţa secundară a acestora devenind de asemenea mai activă, cu impact favorabil asupra redistribuirii lichidităţii în sistemul bancar;

• Dinamizarea activităţii pe piaţa secundară a titlurilor de stat alături de refacerea încrederii operatorilor şi a investitorilor vor contribui astfel la atenuarea distribuţiei neuniforme a lichidităţii, asigurând alocarea mai bună a resurselor;

• Datele statistice aferente lunii februarie 2012 privind evoluţia ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului neguvernamental sunt aşteptate să confirme continuarea transmisiei semnalului monetar, în principal pe segmentul creditelor pentru sectorul companiilor nefinanciare;

• Riscurile interne asociate contextului electoral, alături de incertitudinile legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale unor preţuri volatile, reclamă o calibrare în continuare judicioasă a conduitei politicii monetare în vederea ancorării eficace a anticipaţiilor şi pentru asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels