Daca in economie nu vor avea loc unele corectii, cum ar fi corelarea ritmului salariilor cu cel al productivitatii, sau restrictionarea unor cheltuieli bugetare, atunci Banca Nationala se va vedea nevoita sa intareasca politica monetara, prin majorarea dobanzii, a declarat ieri Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
"In continuare nu se fac corectiile fiscale necesare. In continuare lumea vrea salarii mai mari decat productivitatea. Avem salarii care cresc cu 20% si productivitatea care creste cu 10%. Daca aceste corectii nu se vor face, atunci va trebui sa le faca Banca Nationala, prin majorarea dobanzii", a spus seful bancii centrale.
Cu alte cuvinte, guvernatorul a atras din nou atentia ca exista presiuni inflationiste ridicate in economie, cauzate fie de politica bugetara relaxata, fie de cresterea puternica a salariilor. Ca urmare, spune Isarescu, presiunile inflationiste va trebui in acest caz contracarate de o majorare a dobanzii de politica monetara, operata de BNR.
Isarescu a transmis un mesaj asemanator chiar in urma cu o saptamana: daca presiunile inflationiste persista, BNR va intari politica monetara. Miercuri insa, cu ocazia sedintei Consiliului de Administratie al BNR, dobanda de politica monetara a ramas neschimbata, la 7%. Conditiile monetare au fost insa intarite indirect de catre BNR, prin revenirea din urma cu o saptamana la politica sterilizarii integrale, la dobanda de 7%, a excesului de lichiditate din sistemul bancar.
Presiunile inflationiste au in prezent doua cauze principale, spune guvernatorul: pe de-o parte sunt cheltuielile bugetare mari, mai ales pentru salariile angajatilor statului si pentru majorarea de pensii. Pe de alta parte, in ultima vreme salariile din mediul privat au crescut puternic, cu 20%-25%, peste asteptarile oficiale, in timp ce productivitatea din industrie a mentinut doar ritmul de 10%-12%.
Cand se refera la lipsa corectiilor fiscale, guvernatorul spune de fapt ca Executivul nu tine in frau cheltuielile publice, majoand foarte puternic, de exemplu, salariile functionarilor, care alimenteaza consumul si deci cresterea preturilor. In plus, in perioada urmatoare Guvernul a pregatit o serie de cheltuieli publice suplimentare, cum ar fi majorarea cu 43% a pensiilor de stat sau plata unor prime restante de vacanta pentru unele categorii de functionari, care de asemenea vor pune presiune pe inflatie.
Recent, inclusiv Fondul Monetar International a atras atentia oficialilor de la Bucuresti ca salariile functionarilor au crescut excesiv si deja distorsioneaza salariile din mediul privat. De aceea, desi deficitul bugetar de 2,7% din PIB programat pentru acest an nu se arata (bugetul fiind pe plus cu 0,3% din PIB dupa primele opt luni), cheltuielile bugetare sunt excesive in unele domenii, alimentand inflatia.
In pofida acestor presiuni existente si previzibile de inflatie, pe care banca centrala le recunoaste prin declaratiile guvernatorului Isarescu, dobanda de politica monetara a ramas neschimbata la 7% in ultimele patru luni. Anterior, BNR a relaxat aceasta dobanda, de la 8,75% la inceputul anului pana la nivelul din prezent, prin patru etape consecutive de reducere.
Intrebat despre evolutii probabile ale cursului in perioada urmatoare, guvernatorul a refuzat ca de obicei sa faca vreun comentariu pe aceasta tema.
In schimb, Isarescu a reiterat ca Romania isi mentine 2014 ca termen-tinta pentru adoptarea monedei euro, raspunzand astfel unor comentarii ale agentiei de rating de tara Fitch. Analistii institutiei de rating considera ca data cea mai probabila la care Romania va adopta euro este 2015.
"Ne mentinem obiectivul de adoptare a euro in 2014. Dar cu o mentiune, facuta si anterior: daca lucrurile merg bine, termenul poate fi si devansat", a conchis Isarescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
