BNR va mentine o politica monetara restrictiva pentru continuarea dezinflatiei, iar politicile fiscale si salariale ar trebui sa ramana prudente si parametrii macroeconomici consolidati si mai mult, avand in vedere ca ar trebui sa se conteze mai putin pe aprecierea leului, afirma guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Isarescu a avut ieri prima intalnire "informala"pe 2007 cu presedintii de banci comerciale, pentru a le prezenta evaluarile sale asupra evolutiilor recente de pe piata financiara si din economie, precum si asupra perspectivelor pentru anul in curs. Bancherii au remarcat "aerul de siguranta" afisat de Isarescu, care a mentionat la capitolul ingrijorari in principal riscurile legate de posibile cresteri salariale. In schimb, guvernatorul nu mai vede o problema in ceea ce priveste viteza de crestere a creditului, considerand in acelasi timp satisfacatoare consolidarea pozitiei leului ca moneda de credit. Nu in ultimul rand, seful BNR a intarit asteptarile bancherilor legate de relaxarea rezervelor minime obligatorii, precum si de reducerea ratei dobanzii de politica monetara, insa, evident, fara a indica un calendar anume.
Guvernatorul crede ca tintele de inflatie pentru 2007 si 2008 - 4% si respectiv 3,8% - pot fi atinse chiar si intr-un mediu dificil. "Totusi, presiunile inflationiste cunoscute si riscul unor socuri la nivelul preturilor agregate au stat in spatele deciziei BNR de a stabili o tinta mai putin ambitioasa pentru 2008", a mentionat Isarescu.
In acelasi timp, el a reafirmat intentia bancii centrale ca rata dobanzii sa castige o mai mare importanta in portofoliul de instrumente de politica monetara. In decembrie, dobanda medie la care BNR a sterilizat lichiditatile de pe piata monetara a coborat spre 8%, revenind la nivelul din martie, in conditiile unei rate nominale de politica monetara de 8,75%.
Principala preocupare a BNR este ca scaderea inflatiei sa fie un proces continuu si de lunga durata, in contextul in care pe piata s-au conturat asteptari privind o posibila intrerupere a trendului descendent in 2007.
De altfel, banca centrala are in vedere o serie intreaga de riscuri, incepand cu probabilitatea relaxarii politicii fiscale mai ales in eventualitatea organizarii de alegeri anticipate, alaturi de cresterea peste nivelul prognozat a salariilor atat in sector public cat si in cel privat, de o largire nesustenabila a deficitului de cont curent a carui corectie potentiala ar reaprinde inflatia. Nu in ultimul rand, BNR isi vede ingreunata lupta cu inflatia de incertitudinile persistente privind amplitudinea si calendarul majorarilor de preturi administrate, alinierea taxelor indirecte la nivelurile din UE, precum si dinamica preturilor volatile ale produselor alimentare.
Inflatia din Romania calculata ca medie anuala a fost la sfarsitul lui 2006 de 6,56%, respectiv cu 3,76 puncte peste nivelul de referinta din zona euro, de 2,8%, potrivit prezentarii facute de Isarescu bancherilor. Revine astfel in discutie diferenta dintre inflatia de 4,87% calculata decembrie la decembrie, la care se raporteaza BNR, si media anuala, de 6,56%, folosita pentru evaluarea gradului de convergenta cu criteriile de la Maastricht a caror indeplinire este necesara in perspectiva adoptarii monedei euro.
De asemenea, conform metodologiei de calcul a UE, BNR estimeaza deficitul bugetar pe 2006 la 2,4% din PIB, considerabil peste nivelul de 1% avansat de Ministerul Finantelor (calculat conform metodologiei FMI) si mult mai aproape de pragul maxim de 3% din PIB. Romania nu indeplineste criteriul legat de dobanzile pe termen lung atat timp cat din 2005 nu au fost emise astfel de instrumente. In privinta cursului leu/euro, acesta a inregistrat oscilatii intre +10% si -6,1% fata de o medie a anilor 2004-2005, incadrandu-se in criteriul de +/-15% privind stabilitatea cursului prin raportare la media a doi ani anteriori.
Isarescu crede ca Romania ar trebui sa intre in mecanismul ratei de schimb - premergator adoptarii euro, in intervalul 2010-2012, in functie de indeplinirea criteriilor, ceea ce ar insemna ca euro ar putea inlocui leul in orizontul de timp 2012-2014. Guvernatorul mai spune ca strategia de tintire a inflatiei ar trebui mentinuta cel putin pana la intrarea in mecanism, considerand ca o coabitare a acesteia cu o tinta de curs explicita poate pune probleme bancii centrale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
