Dolarul a atins saptamana trecuta un varf de 34.229 de lei pe piata valutara interbancara de la Bucuresti, marcand astfel cea mai ridicata cotatie inregistrata de la inceputul lui noiembrie anul trecut.
Fata de inceputul lui 2004, cursul leu/dolar era miercurea trecuta cu cinci puncte procentuale mai sus. Comparativ cu nivelul de la jumatatea lui 2003, dolarul s-a scumpit cu aproape 6%, fapt resimtit la plata ratelor aferente creditelor in moneda americana.
"Sa le fie invatatura de minte. Si celor care au luat credite in dolari, dar si celor care vor sa vina cu bani din afara pentru a specula diferentialul de dobanda. Este dovada ca avem un curs flexibil, la care se adauga si volatilitatea euro/dolar cursul fiind flotant", a declarat pentru Ziarul Financiar Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale.
Avantul cursului leu/dolar a fost alimentat de performanta monedei americane pe pietele internationale, unde euro cobora miercurea trecuta pana la o cota de 1,1863 $ - minimul ultimelor patru luni de tranzactii. Vineri, cotatiile se stabilizasera in jurul a 1,1977 $ pentru un euro, dupa ce oficiali ai Rezevei Federale au aratat ca o crestere a dobanzii nu este atat de apropiata pe cat anticipeaza piata.
O majorare a dobanzii la dolar ar ridica insa considerabil costul unui credit in moneda americana pe piata romaneasca, adaugandu-se efectului deprecierii leului.
"Revenirea dolarului reprezinta inca o dovada a riscului pe care il presupune creditul in valuta.
Nu vedem riscuri majore de neplata, pe un volum mare de credite, pentru ca ne uitam la colateralele si garantiile aferente creditelor in valuta. Probabil insa ca unii vor gafai mai mult", spune Isarescu.
BNR a calculat vineri cotatii in usoara scadere, de 40.809 lei pentru un euro, respectiv 34.078 lei pentru un dolar. Piata interbancara se deschisese mai sus, la 40.825/40.855 de lei/euro, pentru ca spre inchidere cotatiile sa coboare la 40.795 de lei/euro.
Fata de inceputul anului, leul este mai valoros in euro cu aproape un punct procentual, respectiv cu 0,75% fata de perioada similara din 2003. Isarescu afirma ca, pentru acest an, structura cosului valutar dupa care este urmarita evolutia leului va ramane nemodificata, cu o pondere de 75% euro si 25% dolar.
Guvernatorul BNR nu contesta faptul ca un credit in valuta pe unu-doi ani inca este mai ieftin decat unul in lei, din cauza dobanzii ridicate aferente acestuia din urma.
"Adevarata descurajare a creditului in valuta va veni cand se va confirma ca tendinta scaderea dobanzilor la creditul in lei.
Increderea inca scazuta reprezinta unul din costurile pacatoase. Si nu este un pret mic", afirma Mugur Isarescu.
Seful bancii centrale nu doreste sa indice un orizont de timp pentru semnalul de reluare a tendintei de scadere a dobanzii la creditul in lei. Pe piata bancara exista asteptari destul de diferite, de la sfarsitul primului semestru la inceputul trimestrului al patrulea, mergand si pana la ipoteze mai pesimiste potrivit carora dobanda la lei nu va scadea anul acesta.
"Recunoastem ca avem dobanzi real pozitive mari la lei. Suntem si noi intr-un proces de asteptare a unor confirmari statistice, dar si la nivelul comportamentului social, ca incredere in tendinte. Fara a plati costul, nu putem frange neincrederea. Cel mai rau lucru ar fi sa coboram dobanda si apoi sa fim nevoiti sa o majoram la loc.
Nu ca ar reprezenta o catastrofa in sine, dar e mult prea apropiat un moment asemanator din 2003", comenteaza guvernatorul.
In ultima perioada, statistica monetara a consemnat o viteza mai mare de crestere a creditului in valuta. "Am evaluat acest risc, nu este o surpriza sa asistam la o tendinta de crestere a creditului in valuta. Descurajam creditarea in valuta prin mesaje de convingere morala, dar si anuntand ca creditul in lei nu se va mai scumpi. Desi momentul unei ieftiniri nu reprezinta un orizont chiar apropiat", spune Isarescu.
Banca centrala anticipeaza ca, dupa ce dobanzile intra pe un fagas descendent, creditul in lei va creste mai repede decat cel in valuta.
Guvernatorul nu da reducerea inflatiei pe cresterea PIB
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu spune ca, intr-un scenariu pesimist, ar opta "categoric" pentru sacrificarea ratei de crestere economica in favoarea realizarii obiectivului de inflatie de 9% pentru acest an, aratand ca pana in prezent cele doua obiective nu se exclud.
In opinia sefului bancii centrale, relaxarea politicilor salariale - comportament caracteristic anilor electorali - reprezinta pericolul numarul unu pentru economie.
Guvernatorul BNR vede viitorul acord cu FMI ca pe o etapa de tranzitie, de trecere de la supravegherea institutiei economice internationale la monitorizarea Comisiei Europene.
"Ca in orice an electoral, riscul cel mare apare de la o relaxare a politicii veniturilor, cu alte cuvinte o crestere de salarii mult mai generoasa decat permite o crestere de productivitate. Acest risc nu este legat doar de comportamentul din precedentii ani electorali din Romania, el fiind prezent in general, in toate economiile lumii", spune Isarescu.
De exemplu, daca la Banca Nationala, incercam sa contrabalansam relaxarea politicii salariale cu majorari de dobanzi sau cu alte masuri de inasprire a politicii monetare, efectele asupra inflatiei sunt limitate, iar de la un punct in colo sunt chiar contraproductive, arata guvernatorul.
Isarescu vede ca factori care contribuie la excendentul de valuta de pe piata miscarea interna dinspre valuta spre leu - economisirile in lei cresc, veniturile aduse din strainatate de muncitorii romani sau rude, cumpararile de alte active decat cele financiare, case, pamanturi, ale strainilor in Romania, cumpararile de actiuni de pe bursa, precum si o anumita crestere si a investitiilor directe.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
