Leasingul imobiliar si-a dublat ponderea in totalul pietei de leasing de la 2,4% in 2005 la 5% in 2006, in conditiile in care piata leasingului a crescut anul trecut cu 62%, pana la 3,26 miliarde de euro, potrivit datelor Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB) si Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR).
Acest segment de piata a ajuns anul trecut la finantari in valoare de 147 milioane de euro, in contextul in care avea o pondere de aproape zero in total piata in anul 2003.
Evolutia leasingului imobiliar este rezultatul direct al unei strategii tot mai vizibile pe piata locala ce ar putea determina o crestere si mai mare a cotei acestui segment in conditiile in care majoritatea jucatorilor locali au decis sa se concentreze in acest an pe acest produs.
Finantarea sectorului imobiliar este dominata de categoria cladirilor industriale si comerciale, cu o pondere de 52%. Achizitiile in leasing de spatii de birouri clasele A, B si C au reprezentat o treime din valoarea imobilelor finantate, iar sectorul rezidential si cel al blocurilor destinate apartamentelor au cumulat 15%.
Una dintre companiile care au aplicat aceasta strategie anul trecut este Romstal Leasing. Preluata anul trecut de grupul financiar KBC, Romstal Lesing explica cresterea de 95% a finantarilor de 139,2 mil. euro in 2006 ca o consecinta a deschiderii pentru finantarea unei game largi de bunuri, inclusiv terenuri, imobile cu destinatie comerciala sau rezidentiala si acoperirea la nivel national. Lansat in martie 2006, leasingul imobiliar a avut o pondere de 6% din totalul finantarilor Romstal Leasing, fiind incheiate 48 de contracte in valoare totala de 9,5 mil. euro.
Unicredit Leasing Corporation, compania rezultata in urma fuziunii HVB Leasing si UniCredit Leasing,
si-a planificat pentru acest an o crestere pe segmentul finantarilor imobiliare si intrarea in zona de leasing imobiliar rezidential.
Unicredit Leasing Corporation a acaordat anul trecut finantari in valoare de 400 milioane euro, din care leasingul imobiliar reprezenta circa 7%.
Finantarile pe zona imobiliara corporate si rezidential i-a atras si pe cei de la BCR Leasing, societate de leasing financiar detinuta de grupul BCR, companie care a finantat anul trecut bunuri in valoare de 295 de milioane de euro.
Piraeus Leasing este compania care a profitat poate cel mai bine de potentialul acestui segment de piata, leasingul imobiliar avand o pondere de 10% din finantarile de 110 milioane de euro realizate de companie in 2006. Incurajati de evolutia de anul trecut, Piraeus Leasing mizeaza in acest an pe o ponderea de 15% a leasingului imboliar in totalul finantarilor din acest an.
O alta companie care a remarcat potentialul leasingului imobiliar este Credit Europe International Leasing, parte a grupului financiar Credit Europe, companie ce a finantat anul trecut contracte in valoare de 120 milioane de euro.
Orientarea celor de la Credit Europe catre leasing imobiliar a fost unul dintre factorii care au determinat cresterea de 160% a finantarilor in 2006.
Potentialul pietei leasingului din Romania a atras si unii investitori pentru care leasingul imobiliar ocupa un loc important in portofoliul lor. Un exemplu in acest sens este Immorent Romania, divizia de leasing a grupului austriac Erste Bank, care a realizat anul trecut finantari in valoare de 28,3 milioane de euro, in crestere cu 80% fata de nivelul de 15,7 milioane de euro inregistrat in 2005. Reprezentantii Immorent explicau aceasta crestere datorita incheierii primelor contracte de leasing imobiliar pe piata romaneasca.
Orientarea finantarilor imobiliare prezinta interes nu numai pentru marii jucatori, dar si pentru cei mai mici, iar una dintre aceste companii este Express Leasing. Dupa ce anul trecut a finantat contracte in valoare de 3,5 milioane de euro, Express Leasing asteapta in acest an un nivel asemanator al finantarilor numai din leasing imobiliar, dupa ce a lansat acest nou produs la inceputul acestui an.
Printre avantajele leasingului imobiliar se numara faptul ca lichiditatea nu este afectata pe termen lung, putand fi utilizata in alte scopuri, precum si posibilitatea unei abordari personalizate a variantelor de finantare. In general leasingul imobiliar este solicitat de societati ce activeaza in comert, logistica, transport, dar si de firme de prestari servicii sau liber profesionisti.
Un alt tip de leasing care au inregistrat o crestere seminificativa a cotei in total piata in defavoarea leasingului auto este reprezentat de finantarile de echipamente care a ajuns anul trecut la 20%, in conditiile in care in 2005 au avut o pondere de 15%.
Un procent de 33% din total echipamente finantate este reprezentat de echipamentele de constructii, in timp ce echipamentele IT si software detin 11%, echipamentele pentru industria alimentara - 7%, industria tipografica - 6%, industria petroliera si cea de prelucrare a lemnului - 4% fiecare, service auto si echipamente medicale - cate 3%. Echipamentele agricole si cele pentru industria textila au cumulat doua puncte procentuale fiecare, iar o cota de 25% revine altor domenii de activitate.
Companiile de leasing subsidiare ale bancilor continua sa controleze piata leasingului, cu 75% din totalul activelor finantate in 2006, in timp ce sectorul companiilor independente a avut o cota de 17,5%. O pondere de 7,5% din piata au avut-o firmele captive care apartin unor dealeri sau importatori auto.
In anul 2006, membrii ALB au finantat active totale in valoare de 2,28 miliarde de euro, cu un aport de 70% la piata nationala de leasing, iar cei ai ASLR au cumulat 842 milioane de euro.
Firmele de leasing care fac parte din cele doua asociatii au incheiat in 2006 circa 130.000 de contracte, cu o valoare totala a bunurilor finantate de 3,12 miliarde de euro.
Leasingul financiar este dominant in continuare, cu o cota de 98% din totalul activelor finantate, iar leasingul operational a ajuns sa detina la finele anului trecut doar 2% la nivelul pietei de profil.
Finantarile pentru achizitia de autovehicule au atras 75% din valoarea totala a activelor, cu 2,35 miliarde euro. Leasingul pentru echipamentele industriale a reprezentat 20%, valoarea bunurilor finantate fiind de 625 mil. euro, iar finantarile pentru sectorul imobiliar au detinut 5%, cu 147 mil. euro.
Pe segmentul finantarilor din sectorul transporturilor, cea mai pare pondere o au autoturismele cu o cota de 71%, in timp ce vehiculele comerciale grele si vehiculele comerciale usoare au o pondere de 15%, respectiv 13%. In ceea ce priveste clientii finantarilor, cei corporativi au atras cea mai mare parte a valorii contractelor de leasing incheiate anul trecut (83%), urmati de componenta de retail (14%) si de sectorul public (3%).
Daca luam in considerare perioada de desfasurare a contractelor de leasing, o treime dintre acestea sunt incheiate pe o durata de 3-4 ani, in timp ce clientii care prefera contracte cu scadenta de
2-3 ani, respectiv 4-5 ani reprezinta cate un sfert din totalul acestora. Contractele peste cinci ani reprezinta 11%, iar cele cuprinse intre un an si doi ani detin 5%. Cele mai putine contracte sunt incheiate pe termen de un an, cu o pondere de 2%.
Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB, crede ca statutul de membru al UE al Romaniei va deschide noi oportunitati atat pe planul achizitiilor, dar si al investitiilor greenfield, deoarece vor veni reprezentanti ai celor mai mari grupuri de leasing la nivel international care au analizat piata pana acum, dar nu au indraznit sa intre pana in prezent.
Cele doua asociatii de profil (ALB si ASLR), afiliate la Federatia Europeana a Asociatiilor Societatilor de Leasing Leaseurope, cumuleaza aproximativ 96% din piata nationala de leasing, restul revenind companiilor de leasing care nu au aderat la nicio asociatie.
Una dintre principalele probleme cu care se confrunta firmele de leasing este determinata de legea IFN-urilor, care obliga BNR sa inventarieze intreaga piata pana la o data limita de 31 decembrie, prelungita ulterior la 31 martie 2007. Din cauza unei evaluari insuficiente a volumului de munca necesar pentru realizarea acestui inventar unele dintre societatile de leasing ce activeaza pe piata locala sunt inregistrate in registrul BNR si trebuie sa respecte normele autoritatii bancare, in timp ce alte companii nu se regasesc in acest registru si nu sunt obligate sa se supuna acestor norme.
In opinia secretarului general al ALB, aparitia acestei probleme nu a fost doar vina BNR, ci si a unor societati de leasing aflate in proces de notificare care nu au prezentat toate documentele la timp.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
