„Un factor dezinflaţionist menţionat recent şi de Banca Centrală Europeană şi de Banca Reglementelor Internaţionale, pe care unii membri ai Consiliului de Administraţie al BNR l-au adus în atenţie, îl reprezintă slăbirea mecanismului de transmisie dintre preţurile producţiei industriale şi preţurile de consum. Aceasta pare să fie determinată de prezenţa lanţurilor globale de valoare, şi în special a marilor retaileri, care internalizează o parte a creşterilor preţurilor producţiei industriale, inclusiv creşterea costurilor cu forţa de muncă, fără a le mai trece în preţul final”, arată minuta Băncii Naţionale, care reflectă discuţiile purtate de membrii Consiliului de Administraţie al băncii centrale la şedinţa din data de 3 iulie.
În acelaşi timp, însă, membrii Consiliului au constatat „o semnificativă creştere a incertitudinilor circumscrise perspectivei pe termen scurt şi mediu a conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, de natură să genereze incertitudini sporite şi riscuri în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflaţiei”. Acestea au ca principale surse, pe de o parte, legea salarizării unitare promulgată de curând – „al cărei mod de implementare este totuşi greu de previzionat, fiind condiţionat de îndeplinirea anumitor cerinţe” - şi, pe de altă parte, noile măsuri şi iniţiative legislative anunţate în sfera taxării şi impozitării, a salariilor şi pensiilor, precum şi a cadrului de funcţionare a firmelor, cu potenţiale implicaţii, atât asupra caracterului politicii fiscale şi a impulsului fiscal, cât şi asupra încrederii şi veniturilor companiilor şi ale populaţiei, implicit asupra comportamentului investiţional şi a celui de consum. „Multele neclarităţi, precum şi absenţa unor repere privind măsurile concrete şi calendarul de implementare, fac însă deocamdată imposibilă evaluarea efectelor macroeconomice şi structurale potenţiale”, au spus participanţii la şedinţa BNR.
Potrivit documentului citat, unii membri ai Consiliului au făcut referire şi la setul de măsuri care va însoţi probabil implementarea legii salarizării unitare, de natură să atenueze efectele ei expansioniste, precum şi la posibila adoptare de măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3 la sută din PIB. „Probleme mai mari privind încadrarea execuţiei bugetare sub deficitul de 3 la sută din PIB ar fi consemnate în anul ce vine”, au remarcat unii membri ai Consiliului – în lipsa unor măsuri de compensare.
Totodată, a fost semnalată „posibila prelungire, cel puţin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub aşteptări al absorbţiei fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020”.
Membrii Consiliului au mai evidenţiat „accelerarea semnificativă consemnată de creşterea economică în primul trimestru al anului, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu - la 5,7 la sută (dinamica anuală), de la 4,8 la sută în trimestrul IV 2016, care implică o deschidere mai amplă a excedentului de cerere agregată”. S-a remarcat că „sporul de dinamică a fost generat de această dată integral de cererea internă, a cărei dinamizare a beneficiat atât de aportul consumului gospodăriilor populaţiei - impulsionat de noile măsuri fiscale şi salariale - cât şi de cel al formării brute de capital fix, susţinută prioritar de construcţiile rezidenţiale şi, într-o măsură mai mică, de achiziţii de echipamente”.
Membrii Consiliului au analizat apoi evoluţiile de pe piaţa muncii. S-a remarcat că „efectivul salariaţilor din economie şi-a continuat creşterea în intervalul martie-aprilie, iar rata şomajului s-a menţinut la minimul istoric, pentru ca în mai să înregistreze o uşoară creştere”. S-a exprimat preocuparea legată de „tendinţa de tensionare a pieţei muncii pe fondul sporirii marginale a ratei locurilor de muncă vacante”. Aceasta s-ar putea prelungi în perioada următoare, date fiind perspectivele pozitive de angajare, dar şi dificultăţile sporite întâmpinate în recrutarea de personal calificat, relevate de sondaje de specialitate, în special în cazul companiilor care îşi automatizează/modernizează procesul de producţie.
În aceeaşi şedinţă a BNR s-a făcut referire şi la „implicaţiile la adresa PIB potenţial, implicit a sustenabilităţii creşterii economice, ale unor asimetrii între exigenţele de performanţă în activitatea economică din industrie şi servicii şi specializarea capitalului uman”. Totodată, s-a arătat că „în luna aprilie dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut s-a menţinut la un nivel de două cifre, chiar dacă s-a temperat uşor în raport cu trimestrul I, iar costurile salariale unitare din industrie şi-au reaccelerat substanţial creşterea în termeni anuali, pe fondul scăderii - posibil conjuncturale - a variaţiei anuale a productivităţii muncii”.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat „justifică menţinerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile”. Astfel, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administraţie a decis în unanimitate menţinerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.
