Moneda naţională a continuat să câştige teren, astfel că după primele nouă luni ale anului este pe apreciere în faţa principalelor trei valute - euro, dolar şi franc elveţian. Faţă de euro, leul cumulează o apreciere de 1,6%, în timp ce în raport cu dolarul american moneda naţională a câştigat 4%. Aprecierea leului faţă de francul elveţian după nouă luni a fost de 1,8%.
Comparativ cu nivelul de la sfârşitul lunii august, pe parcursul lunii septembrie leul s-a apreciat uşor faţă de euro şi dolar, în timp ce în raport cu francul elveţian a pierdut circa 1%.
Cursul leu/euro a oscilat în septembrie în jurul pragului de 4,45 lei/euro. Minimul anului 2016, de 4,4444 lei/euro, a fost atins în iulie. Aprecierea leului a venit după ce la jumătatea lunii iunie cursul a atins maximul ultimilor doi ani şi jumătate, cotaţia urcând aproape de nivelul de 4,54 lei /euro.
Până la alegeri, intervalul 4,45-4,54 lei/euro pare destul de probabil, însă persistă riscul deprecierii monedei naţionale, în viziunea unor analişti. Pe lângă incertitudinile externe, evoluţia monedei naţionale va fi influenţată şi de incertitudinile interne privind anul electoral şi posibilele derapaje populiste.
„Având în vedere volatilitatea mai mare din pieţele globale pe fondul temerilor privind reducerea măsurilor de stimulare ale BCE şi a întăririi politicii Fed, presiunile asupra EUR/RON rămân orientate în sus“, apreciază analiştii de la ING Bank.
Totodată, evoluţia cursului poate fi influenţată şi de discuţiile din Parlament privind conversia în lei a creditelor în valută la cursul istoric. Ultimele discuţii indică posibila conversie doar pentru împrumuturile în franci, nu la toate creditele în valută ale populaţiei, iar impactul ar fi mai mic. „Chiar şi aşa, bazându-ne pe reacţia pieţelor valutare din regiune la iniţiative similare, vedem riscuri semnificative ca EUR/RON să crească ca urmare a ştirilor pe această temă“, scriu analiştii de la ING într-o notă trimisă ieri.
Leul rămâne o monedă mai puternică în termeni reali comparativ cu celelalte monede din regiune, amintesc analiştii de la UniCredit.
„Având în vedere că stocul de credite în valută se află încă la 45%, o depreciere puternică a leului rămâne exclusă. Astfel, EUR-RON ar putea să rămână în partea superioară a intervalului 4,40-4,50 pentru cea mai mare parte a anului 2017. Însă o înăsprire monetară ar putea împinge cursul de schimb mai jos. În cazul în care refinanţarea creditelor din valută în lei va continua, EUR-RON poate depăşi limita superioară a acestui interval“, explică economiştii băncii UniCredit.
În primele nouă luni ale anului, yenul japonez le-a adus cel mai mare câştig investitorilor care au ales să parieze pe această valută, de 14,3%, şi a fost urmat în topul valutelor care s-au apreciat cel mai mult faţă de leu de rubla rusească şi dolarul canadian, cu avansuri de 11,9%, şi respectiv 1,3%.
La polul opus se plasează lira sterlină, cu o depreciere de 16% faţă de moneda naţională, lira egipteană, care a avut un declin de 15,3% şi hryvna ucraineană, care s-a depreciat cu 10,9% faţă de leu.
După anunţarea votului pro-Brexit, spre finalul lunii iunie, pe piaţa valutară locală moneda naţională s-a depreciat faţă de euro cu 0,4%, cotaţia urcând la 4,5366 lei/euro, ceea ce a reprezentat cel mai ridicat ritm de creştere din februarie 2015 încoace. Valutele din regiune au fost însă mult mai volatile. Cotaţia de referinţă leu/euro anunţată de BNR a recuperat ulterior pierderile.
Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că circa 45% din împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro.
În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor. Iar perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză.
