Ministerul Finantelor are nevoie de 6.200 de miliarde de lei (circa 187 mil. dolari) in luna iunie pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice, cu circa 4.000 de miliarde mai putin decat in luna mai.
Structura calendarului de emisiuni de titluri de stat ramane neschimbata: sase emisiuni de certificate de trezorerie cu discount pentru scadente de pana la un an inclusiv, cate o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda fixa pe doi, respectiv trei ani, si o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda flotanta indexata la inflatie.
Dobanzile cerute de banci si cele la care Ministerul Finantelor este dispus sa se imprumute inca nu se "intalnesc" nici macar la scadenta de doi ani, asa incat singurele curbe neintrerupte de randamente raman cele pentru scadente de cel mult un an.
In primele patru luni din 2004, dobanda la un an a ramas aproape constanta, cu fluctuatii minime in jurul nivelelor de 17,9% - 18%. Cresterea este insa evidenta comparativ cu jumatatea lui 2003, cand dobanda era si de 15,5% pe an. In cazul scadentei la sase luni, dobanda medie a coborat usor, de la 18,8% in februarie, la 18% in martie. La trei luni, amplitudinea fluctuatiilor a fost mai mare: de la 17,9% la inceputul anului, dobanda a urcat la 18,8% in februarie, pentru ca apoi sa scada si sa ramana la 18% pe an. La o luna, Finantele s-au imprumutat in luna aprilie la dobanzi de 22,6 - 23,4%, sensibil peste dobanda de interventie a bancii centrale.
La ultima licitatie de sapatamana trecuta, Finantele au plasat titluri de stat cu scadenta la sase luni in valoare totala de 800 de miliarde, la o dobanda medie de 17,95%. La licitatia organizata joia trecuta pentru plasarea titlurilor cu scadenta la un an, Fiantele au strans 1.000 de miliarde, la o dobanda medie de 17,86%. Dobanzile la titlurile de stat cu scadenta la un an au inceput sa scada timid, dupa ce in luna aprilie a fost atins un plafon maxim acceptat de Finante de 18% pe an. Asa cum s-a tot intamplat in ultimul an, la licitatia pentru obligatiuni de stat cu scadenta la trei ani Finantele au respins in totalitate ofertele bancilor, considerand nivelul dobanzii cerute inacceptabil de ridicat.
Ponderea titlurilor de stat exprimate in lei a scazut de la 86,2% in 2003, la 84,5% dupa patru luni din 2004. Titlurile de stat in dolari repezinta 13% din totalul datoriei publice interne directe, fata de 11,3% la sfarsitul anului trecut, in timp ce ponderea titlurilor in euro a ramas constanta, la 2,5%.
Romania avea o datorie publica interna de 113.312 miliarde de lei la sfarsitul lunii aprilie, cu 1,4% mai mica decat in decembrie 2003.
Reducerea se datoreaza in principal nevoilor mai scazute de acoperire a deficitului bugetar si a activelor neperformante preluate de stat la datoria publica.
In conditiile in care Finantele n-au reusit sa stabileasca un echilibru cu piata pentru reluarea plasamentelor in obligatiuni de stat cu dobanda fixa pe doi si trei ani, certificatele de trezorerie au urcat la o pondere de peste 57% din totalul datoriei publice interne directe, fata de aproape 38% in 2003.
Obligatiunile de stat destinate finantarii deficitului bugetar in lei reprezentau la sfarsitul lui aprilie 15,4% din totalul datoriei interne.
Titlurile de stat pe termen scurt detin o pondere de 73%, din care 41% la un an. In ceea ce priveste categoriile de detinatori, bancile au in portofoliul titluri de creanta reprezentand peste 50% din totalul datoriei interne, fata de 35,7% in 2003. Ponderea sectorului nonbancar a urcat de la 30,7% la 37,5%. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
