Limita de deductibilitate pentru contributiile la fondurile de pensii facultative ar trebui dublata, iar contributia de 2% din salariul brut pentru fondurile de pensii private obligatorii ar trebui majorata substantial, pentru ca sistemul de pensii private sa functioneze intr-adevar, afirma Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
"Dupa ce vor intra in functiune primele fonduri de pensii private si vor trece emotiile, va trebui sa umblam la cele doua legi, pentru a face sistemul mai atractiv. In 2-3 ani contributia la pensiile private obligatorii va trebui sa ajunga la minimum 6%", a explicat Oancea.
Legislatia pensiilor private se dezbate de peste 10 ani, cele mai mari temeri, care au fost de fapt piedicile puse punerii in practica a reformei, fiind deficitul creat in sistemul public de pensii si eventualele fraude.
Conform unor declaratii anterioare ale lui Oancea, primele contributii in fondurile de pensii private facultative (asa-numitul pilon II) ar fi trebuit sa se faca de la 1 ianuarie 2007.
"Firmele nu s-au asteptat sa fie cerinte atat de stricte. Cand am spus start in autorizare, nu au apucat sa stranga hartiile", a explicat Oancea.
Ca urmare, primele contributii la pilonul III ar putea avea loc la sfarsitul lunii martie, iar pana la sfarsitul anului 2007 nu putem vorbi de colectari in pilonul II, oricat ar fi de stranse termenele de aparitie ale legislatiei secundare privind autorizarea fondurilor si aderarea contributorilor la fonduri, sustine presedintele CSSPP.
Mircea Oancea estimeaza un numar de 200.000-300.000 de participanti pana la sfarsitul anului acesta la fondurile facultative de pensii private, deci un nivel al activelor de investit de 40-50 mil. euro.
"Am avut o intalnire deja la Ministerul de Finante care ne-a cerut sa estimam un necesar de investitii, pentru a-si putea ajusta volumul de titluri de stat emise anul acesta. Deocamdata este nesemnificativ nivelul".
Autorizarea pentru administrarea pilonului III este destul de complexa. Companiile trebuie sa obtina intai autorizatia de admnistrare si avizul asupra schemei de pensii, apoi sa iasa pe piata sa atraga cei 100 de primi contributori - membri fondatori si sa vina iarasi la Comisie cu o cerere pentru infiintarea fondului.
"Am constatat ca nici investitorii nu se asteptau la atat de multe proceduri", sustine Oancea.
Intre timp insa, vor putea intra pe piata romaneasca fonduri straine de pensii, din Uniunea Europeana.
"Acesti administratori de fonduri va trebui sa notifice CSSPP, iar noi vom lua legatura cu Comisia de Pensii din tara respectiva si sa-i transmit prevederile legislative de aici. Dar chiar daca societatea de administrare este din strainatate, fondul trebuie administrat aici", spune Oancea.
Pe piata asigurarilor au intrat deja peste 20 de companii europene dupa
1 ianuarie 2007, iar pe piata bancara sapte banci au notificat BNR-ul ca vor sa desfasoare operatiuni in Romania.
"Este foarte posibil sa vina firme straine sa vanda aici fonduri de pensii private, dupa cum avem discutii cu firme romanesti care vor sa-si faca filiale in Spania sau Israel, unde sunt un mare numar de muncitori romani", a spus presedintele Comisiei de Pensii.
Comisia a dat pana acum 14 norme privind pensiile facultative, dintre care cinci deja le-a modificat. Una din norme se refera la restrictia de a investi a persoanelor fizice in mai mult de 33% din capitalul unei societati de administrare. Aceeasi norma mai prevede ca printre fondatorii unei companii de administrare a pensiilor private nu pot fi persoane care au suferit condamnari penale.
Ca urmare, Sorin Ovidiu Vantu, unul dintre oamenii de afaceri romani care tocmai si-a exprimat intentia in presa de a investi in fondurile de pensii private, nu o va putea face, avand in vedere condamnarea sa la doi ani inchisoare in dosarul Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID)? "Sorin Ovidiu Vantu nu poate fi actionar la o societate de administrare a unui fond de pensii private. Nu pot fi actionari cei care au avut condamnari penale", a spus Mircea Oancea.
Vantu a spus insa, citat intre timp de presa electronica, ca este prematur sa fie discutat subiectul condamnarii in cazul BID, dat fiind ca dosarul inca se mai judeca.
Cum se va desfasura exact insa procedura de aderare la un fond si de contributie, din punctul de vedere al unui contributor si al unui angajator?
Dupa autorizarea societatii de administrare si a fondului de pensii de catre Comisie, un angajat pe care un agent de marketing al firmei de administrare il convinge sa adere primeste de la Fond un formular cu care merge la angajator.
Formularul de aderare la Fond este completat de catre reprezentantii companiei de administrare si semnat de catre viitorul contributor la fondul de pensii.
In varianta initiala a normelor, clientul ar fi avut o perioada de gandire de cateva saptamani intre primul contact cu agentul de marketing si semnatura finala pe documentul de aderare.
"Companiile au sustinut ca este prea complicat si ii costa prea mult asa, cu o semnatura intermediara si una finala. De asemenea, formularul ar fi trebuit completat de catre contributor, dar companiile au cerut sa fie completat de catre reprezentantii lor. Am acceptat si am modificat norma", a spus Oancea.
Odata completat formularul (care va fi verificat si de Comisie), unul din exemplare merge la administrator, unul la angajator si unul la contributor.
Angajatorul este obligat, conform legii, sa-i vireze lunar contributia catre fond (catre un cont bancar indicat in formular), odata cu contributiile de asigurari sociale.
Daca insa o companie cu 1.000 de anagajati va avea 20 de fonduri catre care sa transmita contributii, va avea nevoie de resurse umane suplimentare pentru aceasta operatiune. In plus, pentru unii angajati cei 200 de euro deductibili anual reprezinta 5% din salariul brut, pentru altii 1%, deci departamentul financiar va trebui sa faca in fiecare luna o serie de calcule si sa tina evidente suplimentare.
"Avem in vedere trei posibilitati pentru colectare. Prima, sa-si faca fiecare companie propria politica de colectare, a doua sa facem noi un soft minimal de plata pe care sa-l preia toate societatile care platesc pensii si a treia sa trimita administratorii de fonduri, lunar, cereri catre angajatorii care intra in sistem cu contributiile care trebuie facute", a spus Oancea.
De asemenea, va fi stabilit si ce se va intampla in situatia cand nu sunt platiti banii la timp sau cand sunt platiti intr-un cont gresit, catre alta societate de administrare decat cea aleasa de contributor.
Pentru o mai buna evidenta, Comisia are in vedere chiar sa ceara administratorilor rapoarte lunare cu banii intrati in fonduri in fiecare luna, pe de o parte, precum si evidente de la angajatorii care platesc aceste contributii. Din compararea acestor date vor fi evitate posibilele inadvertente sau chiar fraude.
Promovarea pensiilor private, 1 mil. $
CSSPP este in faza pregatirii caietelor de sarcini impreuna cu Ministerul Muncii, care este ordonatorul de buget.
Este vorba de materiale scrise, spoturi audio-video si evenimente de promovare. Licitatia va fi organizata de Ministerul Muncii, Unitatea de Management a Proiectului. Va fi o campanie de un an.
"Ideea este sa inteleaga oamenii pensiile private. Este vorba de constientizarea publicului larg", a explicat Oancea.
Reforma sistemului de pensii private
Pilonul I
n Sistemul de pensii publice, in care salariatii si companiile platesc pensiile celor iesiti din activitate care au contribuit un numar minim de ani la Asigurari Sociale
Pilonul II
n Fondurile de pensii obligatorii administrate privat, unde vor contribui obligatoriu angajatii intre 35 si 45 de ani si facultativ cei peste 45 de ani. Contributia va fi in primul an de 2% din salariul brut, urmand sa urce treptat pana la 6% in opt ani. Procentele care merg in fondurile private se scad din contributia totala la sistemul public. Primele fonduri vor aparea in ianuarie 2008.
Pilonul III
n Fondurile de pensii facultative, unde poate contribui facultativ oricine are un venit impozabil. Contributiile sunt de maximum 15% din venitul brut si sunt deductibile in limita a 200 de euro pe an la angajator si 200 de euro pe an la angajat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
