♦ Pentru România a avea recesiune în condiţiile unui deficit fiscal mare şi care se corectează foarte greu nu este soluţia optimă, dimpotrivă, o recesiune agravează politica fiscală şi, în consecinţă, are efecte negative şi asupra inflaţiei, după cum a spus Isărescu.
Norii negri ai incertitudinii planează asupra economiei, creşterea PIB din primul trimestru (T1) din acest an fiind dezamăgitoare, sub aşteptările analiştilor. România a avut o creştere economică de doar 0,1% în T1/2024 faţă de perioada similară din 2023, pe serie brută, după cum indică datele oficiale anunţate de Institutul Naţional de Statistică.
Această frânare a economiei vine după ce în T4/2023 economia a avut o creştere anuală de 3%, iar la nivelul întregului an 2023 Produsul Intern Brut al României s-a majorat cu 2,1%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că datele legate de evoluţia economiei sunt „relativ bune“, având în vedere lupta de control a inflaţiei, adaugând că este bine că s-a evitat recesiunea. Totodată, el susţine că toţi indicatorii cu putere de prognoză, şi mai ales consumul, arată o revenire.
„Sunt relativ bune (cifrele anunţate de INS privind PIB în T1/2024 - n. red.). Nu ne putem aştepta, în condiţiile luptei de control al inflaţiei, la date economice foarte mari. Deci, este bine că s-a evitat şi se va evita recesiunea. Noi nu vedem recesiune, riscul a fost pentru trimestrul întâi. Toţi indicatorii cu putere de prognoză, cum se spune în literatura de specialitate, şi mai ales consumul, arată o revenire“, a răspuns ieri guvernatorul BNR .
Pe de altă parte, Radu Georgescu, managing partner al CFO Network, spune că sunt semnale clare în economia reală de încetinire a activităţii. El vorbeşte de „încetinirea bruscă şi accentuată a creditării firmelor“, dar şi de faptul că „scăderea este mult mai accentuată dacă ne uităm pe datele financiare ale companiilor listate la Bursă“.
„Scăderea este mult mai accentuată dacă ne uităm pe datele financiare ale companiilor listate la bursă. Avem scăderi la multe companii. Adică, cea mai mare firmă producătoare de combustibil are scăderi de venituri de 10%. Asta înseamnă transport mai puţin. De altfel, cel mai mare producător de energie are scăderi de 20% pe venituri. Cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la bursă are scăderi de peste 50% la vânzările de apartamente. Dacă ne uităm la datele la BNR, vedem o încetinire bruscă şi accentuată a creditării firmelor. Vedem pentru prima dată după 15 ani că scade soldul creditelor la bănci. Atunci când se cresc dobânzile, economia scade, pentru că de fapt se circulă mai puţini bani, sunt mai puţine credite“, a spus Georgescu la emisiunea de business ZF Live.
În perspectivă, BNR încearcă în continuare să dea inflaţia treptat în jos, fără să bruscheze economia şi fără să apese pe frână ca să nu creeze recesiune, după cum a dat asigurări guvernatorul băncii centrale. „Încercăm să dăm inflaţia în jos, cu un excedent de cerere, ceea ce este o treabă mai grea, nu sugrumăm economia, nu frânăm prea brusc pentru că nu ne trebuie recesiune în ţara asta, nu ar avea efecte pozitive nici asupra inflaţiei“.
Pentru România a avea recesiune în condiţiile unui deficit fiscal mare şi care se corectează foarte greu nu este soluţia optimă, dimpotrivă, o recesiune agravează politica fiscală şi, în consecinţă, are efecte negative asupra inflaţiei, a mai spus Isărescu.
„Noi avem această abordare, că nu putem să ieşim nici cu inflaţia mai bine dacă introducem economia în recesiune datorită faptului că problema fiscală este dominantă şi este şi sursa de inflaţie. Dacă deficitul se măreşte, se măreşte şi presiunea inflaţionistă şi nu ieşi decât cu o recesiune puternică şi eventual cu o criză. Nu avem această intenţie.
În condiţii de recesiune, în România nu ai cum să mai faci corecţie fiscală pentru că scad veniturile fiscale“.
