Piata cere dobanzi mai mici la lei, BNR ezita

De asemenea, analistii BCR considera ca banca centrala va astepta sa vada efectele deciziei de a elibera o parte din fondurile atrase prin rezervele minime obligatorii la valuta, care intra in vigoare pe 24 mai. "BNR ar putea incepe sa reduca dobanda in pasi mici din a doua jumatate a anului."

Majoritatea analistilor subliniau inca din lunile trecuta ca este nevoie mai intai de coborarea dobanzilor utilizate efectiv in piata in apropierea ratei de politica monetara. Tocmai diferentele mari intre dobanzile pe termen scurt si cele pe termene mai lungi au facut bancile sa pastreze dobanzi ridicate in relatia cu clientela, atat la atragerea de depozite, cat si la vanzarea de credite.

 

"Nu are niciun sens ca BNR sa relaxeze acum politica monetara. In fapt, o relaxare s-a produs deja pe fondul injectiilor de lichiditate, iar luna aceasta va deveni efectiva si decizia privind rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta. Ma astept ca BNR sa dea un semnal ca va continua sa injecteze lichiditate", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

In aprilie BNR a derulat mai multe operatiuni repo cu maturitatea de o luna, prin care a injectat echivalentul a peste 2 miliarde de euro in piata, fiind ulterior nevoita chiar sa sterilizeze pe perioade scurte excesul de lei.

In aceste conditii, dobanzile au coborat pe piata chiar si pentru scadentele mai lungi. Astfel, indicatorul ROBOR pentru trei luni este acum la 12,8% pe an, dupa ce in primul trimestru a oscilat in banda de 14%-15% pe an. Pentru plasamentele pe termen foarte scurt dobanzile stationeaza in prezent in apropierea ratei de politica monetara, dupa ce coborasera chiar spre 6% pe an in a doua jumatate a lunii aprilie. BNR ar trebui sa continue sa injecteze lichiditati in piata si chiar sa reduca dobanda, pentru a incuraja creditarea in lei, considera Nicolaie Chidesciuc, senior economist al ING Bank.

"Creditarea in valuta isi mareste ponderea in total, in conditiile in care masurile adoptate de BNR, inclusiv limitarea deprecierii cursului, au lucrat de fapt impotriva creditului in lei. Ar fi in interesul BNR sa corecteze o asemenea evolutie", spune Chidesciuc, care se asteapta la o reducere cu un sfert de punct procentual a dobanzii-cheie.

 

Trezoreria Statului a aspirat ieri putin peste 2 miliarde de lei prin vanzarea de certificate cu maturitatea de sase luni, platind in continuare o dobanda maxima de 11,5% pe an, la fel ca la licitatiile organizate in ultimele doua luni.

Statul a atras chiar un pic mai mult decat volumul proiectat, valoarea certificatelor vandute fiind de 2,14 miliarde de lei. Pentru luna aceasta Trezoreria si-a propus sa vanda titluri de 6 miliarde de lei, dupa ce in primele patru luni a absorbit circa 30 de miliarde de lei de pe piata.

 

 

UniCredit Tiriac Bank, unul dintre jucatorii de top din sistem, a redus cu pana la trei puncte dobanzile la creditele pentru clientii individuali, in conditiile in care a modificat si formula dupa care stabileste costul finantarilor. "Una dintre prioritatile noastre este continuarea creditarii. Consider ca scaderea dobanzilor cuplata cu o serie de masuri de eficientizare a serviciilor va contribui la revigorarea cererii", spune Zoltan Major, vicepresedintele UniCredit Tiriac Bank. Acum banca stabileste dobanda in functie de indicatorii de pe pietele monetare interbancare (EURIBOR la euro, respectiv ROBOR la lei), la care adauga o marja proprie. Inainte formula de calcul includea mai multi indicatori, precum cotatiile CDS - care reflecta prima de risc de tara perceputa de creditorii externi, sau MRR, un indicator care reflecta costul aditional adus de reglementarile BNR privind rezervele minime obligatorii. Chiar si dupa aceste ajustari, banca percepe dobanzi de 17,54% pe an la creditele ipotecare

in lei (dobanda anuala efectiva de 19,82% pe an), respectiv 10,54% pe an la euro (DAE 11,55% pe an). La creditul personal cu ipoteca dobanda este de 18,54% la lei si 11,54% la euro, respectiv de 26,54% la cardul de credit in lei.