Piaţa valutară s-a mai dezmorţit în ultimele două luni de anul trecut, însă pe ansamblul anului 2016 volumul mediu zilnic al tranzacţiilor a fost de doar 1,4 mld. euro, în scădere faţă de 2015, potrivit datelor Băncii Naţionale.
Volumele medii zilnice tranzacţionate pe piaţa valutară sunt în continuare la nivelul din anii de criză, când economia se zbătea în recesiune, cu toate că în ultimii ani România a fost pe podiumul european la ritmurile de creştere economică.
Declinul din 2016 a fost de 106 mil. euro comparativ cu anul 2015, când volumul mediu zilnic al operaţiunilor valutare a depăşit nivelul de 1,5 mld. euro. În 2015 piaţa valutară a fost mai animată, fiind stopat trendul descendent început în anul 2012.
Vârful din 2016 al pieţei valutare, de 1,59 mld. euro, a fost atins în luna februarie, în timp ce luna septembrie a adus cel mai scăzut nivel de anul trecut, de doar 1,17 mld. euro.
În fiecare zi lucrătoare din luna decembrie, jucătorii de pe piaţa valutară de la Bucureşti au derulat, în medie, tranzacţii de 1,52 mld. euro, în creştere cu 36 mil. euro faţă de aceeaşi lună din 2015. Nivelul operaţiunilor derulate în ultima lună a anului trecut a fost însă în scădere comparativ cu luna noiembrie 2016.
Tranzacţiile pe piaţa valutară sunt în mare parte în euro, operaţiunile cu dolari sau cu alte valute fiind reduse. Băncile cumpără zilnic şi vând valuta fie în relaţie cu clienţii lor, fie între ele. În primele luni ale anului 2016, volumele medii zilnice pe piaţa valutară oscilau în jurul a 1,5-1,6 mld. euro, pentru ca lunile de vară să aducă o amorţire a pieţei.
Din volumul total al tranzacţiilor de 1,52 mld. euro din decembrie, circa 213,5 mil. euro au fost operaţiuni interbancare, reprezentând al doilea cel mai ridicat nivel de anul trecut.
Restul au fost operaţiunile cu clientela, segment în care sunt incluse şi tranzacţiile derulate de jucători offshore. Vânzările zilnice de valută către clienţi au fost în decembrie de 1,3 mld. euro, cu 12 mil. euro mai mari faţă de cumpărări, astfel că sistemul bancar a fost pe deficit de valută.
Cursul leu/euro a oscilat în decembrie în jurul intervalului 4,50-4,53 lei/euro, cu salturi peste 4,54 lei/euro la sfârşitul anului. În ultima şedinţă din 2016, Banca Naţională a afişat un curs de 4,5411 lei/euro, nivel maxim al ultimilor trei ani. Pe parcursul lunii decembrie leul s-a depreciat atât faţă de euro, cât şi în raport cu dolarul şi francul elveţian, evoluţia fiind influenţată de tendinţa regională, alături de îngrijorările investitorilor privind o posibilă instabilitate politică în România în contextul incertitudinilor legate de noul guvern.
În raport cu euro, moneda naţională a pierdut în ultima lună a anului trecut 0,55%, în timp ce deprecierea faţă de dolar a fost de aproape 1%. În raport cu francul elveţian, pierderea a fost de 0,6% comparativ cu nivelul de la sfârşitul lunii noiembrie.
Cursul minim al anului 2016, de 4,4444 lei/euro, a fost atins în iulie, aprecierea leului venind după ce la jumătatea lunii iunie cursul atinsese maximul ultimilor doi ani şi jumătate, cotaţia urcând aproape de nivelul de 4,54 lei /euro. Acest prag a fost în cele din urmă atins şi chiar depăşit la finalul anului trecut.
Moneda naţională a închis anul 2016 pe depreciere în faţa principalelor trei valute - euro, dolar şi franc elveţian -, cea mai puternică pierdere fiind în raport cu moneda americană.
Leul a cumulat o depreciere de 3,75% faţă de dolarul american, comparativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul elveţian a pierdut aproximativ 1%. Deprecierea leului faţă de euro în 2016 a fost de doar 0,4%.
Volumele medii zilnice tranzacţionate pe piaţa valutară sunt în continuare la nivelul din 2010.
Cea mai ridicată medie zilnică a tranzacţiilor pe piaţa valutară pe primele opt luni a fost atinsă în 2008, respectiv 1,74 mld. euro, piaţa fiind influenţată atunci de aşa-numitul atac speculativ asupra leului. Ulterior, criza şi-a pus amprenta puternic şi pe această piaţă.
Tranzacţiile de pe piaţa valutară din statisticile BNR cuprind tranzacţii spot (la vedere), dar şi operaţiuni de tip swap.
