Când banca centrală a Poloniei a tăiat în septembrie pentru prima dată dobânzile, cu 0,75 de puncte procentuale, mai toţi analiştii au fost convinşi că este un cadou electoral pentru mulţii polonezi nemulţumiţi că s-au scumpit creditele. A fost o reducere colosală, iar teama cea mai mare era că va prelungi inutil lupta Poloniei cu inflaţia.
În octombrie, luna alegerilor, a urmat o nouă tăiere, dar mai mică, de 0,25 de puncte de bază. Totuşi, inflaţia a decelerat semnificativ în octombrie, la 6,5%, de la 8,2% în luna anterioară. Ce va face în continuare banca centrală poloneză? Ce vor face în continuare şi celelalte bănci centrale din Europa de Est? Direcţia dobânzilor depinde de tendinţele din economie, de priorităţile băncilor centrale şi de influenţele politice.
Europa de Est o fi ea o regiune, cu trecutul marcat de politicile economice comuniste, dar fiecare economie are povestea ei. Perspectivele sunt diferite, la fel şi modurile în care băncile centrale funcţionează şi abordează problemele, după cum au observat analiştii de la ING. Însă nu totul diferă. Dacă un reper ar fi economia cehă, considerată cea mai matură din regiune, acolo banca centrală a semnalat că riscurile inflaţioniste sunt deocamdată mai puternice decât pericolul slăbirii economiei, astfel că în cea mai recentă şedinţă de politică monetară a menţinut dobânda principală la 7%.
A lăsat totuşi deschisă uşa pentru reducerea dobânzii luna viitoare. Scăderea economică din trimestrul III cere o astfel de măsură. Doi din şapte membrii ai consiliului de politică monetară au votat pentru o reducere a dobânzii de un sfert de punct procentual, notează Bloomberg. De aceea, unii analişti, cum ar fi cei de la ING, consideră că banca centrală doar a amânat prima scădere a dobânzii din ultimii trei ani, posibil până luna viitoare sau chiar până la la începutul anului viitor. Până atunci ar trebui să vină date statistice care să arate mai clar starea economiei.
Economia cehă a scăzut pe neaşteptate sub presiunea exporturilor mai slabe şi a eroziunii consumului gospodăriilor. Inflaţia dă înapoi, dar încă este mare, de aproape 7%. În câteva luni ar putea ajunge aproape de ţinta de 2% a băncii centrale deoarece raportarea se va face la perioade cu preţuri foarte mari. Inflaţia ridicată a erodat puterea de cumpărare a salariilor, aşa că 60% dintre angajatorii cehi se aşteaptă să majoreze salariile anul viitor, potrivit unui sondaj realizat de Camera de Comerţ a Cehiei. Ar fi prima creştere reală a remuneraţiilor din mai bine de doi ani şi jumătate.
Pentru băncile centrale, creşterile salariale sunt o bătaie de cap în plus pentru că pot crea inflaţie. Inflaţia depinde şi de factori administrativi, cum ar fi creşterea sau reducerea TVA de către guverne şi îngheţarea, dezgheţarea ori plafonarea preţurilor. Cehia este o economie mai liberală însă în Polonia guvernul s-a folosit din plin de astfel de măsuri pentru a proteja consumatorul şi afacerile de inflaţie şi de costurile extrem de ridicate cu energia. Acolo există teama că după alegeri actualul sau viitorul guvern va retrage o parte din măsurile de protecţie socială obligat de nevoia de a diminua cheltuielile.
În cazul acesta, inflaţia va primi forţe noi, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria, iar banca centrală va trebui să facă o pauză mai mare în ciclul de reduceri de dobânzi. Cele efectuate până acum s-ar putea să aibă deja efecte, printre altele sub forma creditelor mai ieftine, arată Warsaw Voice. Costul creditelor noi pentru locuinţe a fost de 7,8% în septembrie, faţă de 8% în luna anterioară. Spre comparaţie, punctul de maxim, atins în noiembrie şi decembrie 2022, a fost de 9,4%. Dobânzile la credite scad din ianuarie, împinse în jos de aşteptările pieţei că acestea se vor stabiliza şi apoi că vor fi reduse.
Banca centrală a hrănit aşteptările cu vârf şi îndesat. Pe de altă parte, atractivitatea economisirii s-a redus semnificativ. În septembrie, dobânda medie pentru depozitele la termen a fost de doar 5%, faţă de 5,3% în august. La punctul de maxim, din decembrie, depozitele aduceau un randament de 6,3%.
În Ungaria, banca centrală a început ciclul reducerilor de dobânzi în forţă după ce mai multe luni la rând a pregătit terenul coborând treptat dobânzile de ajustare fină. Referinţa principală a fost diminuată cu 0,75 de puncte de bază la şedinţa de politică monetară din octombrie, la 12,25%. Analiştii şi pieţele au fost luate prin surprindere. A fost prima scădere a dobânzii de bază după trei ani şi a fost una uriaşă. Banca centrală şi-a justificat decizia prin accelerarea dezinflaţiei şi de aşteptarea ca inflaţia să se reducă „dramatic“. Poate până la 7% la finalul anului. În ianuarie, inflaţia trecea de 25%.
Totuşi, persistă riscurile externe pentru economie şi de aceea banca centrală va continua cu o abordare prudentă, care se va vedea în încetinirea ritmului de scădere a dobânzilor. În aceste condiţii, a explicat un oficial de top al băncii centrale, aşteptările investitorilor ca dobânda de bază să ajungă aproape de 11% la sfârşitul acestui an sunt întemeiate. Instituţia este forţată să ia astfel de măsuri extreme pentru că economia maghiară se află într-o situaţie critică.
Nu este clar dacă cea mai lungă recesiune din istoria modernă a ţării s-a încheiat în trimestrul trei. Inflaţia este în continuare cea mai mare din UE. Salariile au început să arate creşteri reale, dar acest lucru nu va fi suficient pentru a dezgheţa consumul gospodăriilor. Dacă salariile cresc prea mult, apare riscul apariţiei unei spirale salarii/inflaţie. Deficitul bugetar şi nevoia de finanţare pe datorie cresc. Pieţele de export arată slăbiciuni. Riscurile geopolitice au crescut.
