Banca Nationala a Romaniei se pregateste intens pentru introducerea unei politici de tintire directa a inflatiei, iar un pas important n aceasta directie l reprezinta aprobarea legii privind noul statut al bancii centrale, prin care este ntarita independenta BNR, confirma recent un nalt oficial al Fondului Monetar International, indicand sustinerea acestui demers.
Potrivit noii politici, banca centrala va avea o singura tinta majora - atingerea tintei de inflatie, care poate fi o cifra sau o anumita banda de fluctuatie, banca BNR fiind tot mai putin preocupata direct de probleme legate de balanta de plati, chiar daca nu le va putea ignora cu desavarsire n masura n care acestea i vor afecta tinta.
Strategia de "tintire" a inflaiei a fost aplicata ncepand din anii '90 de mai mlte banci centrale anglo-saxone, iar n Europa Centrala de Cehia, Ungaria si Polonia.
Dintre toate aceste modele, BNR tinde sa-l adopte pe cel aplicat de banca centrala a Cehiei.
"Tintirea inflatiei" implica un ntreg esafodaj, de la construirea unui aparat tehnic care sa-i permita bancii centrale sa formuleze prognoze solide privind evolutia inflatiei, pana la formarea unui exercitiu de comunicare cu publicul, care sa consolideze ncrederea n banca centrala si masurile luate de aceasta, inclusiv prin explicarea permanenta a cauzelor care au condus la eventuale derapaje de la tinta, ntr-un limbaj care sa fie usor nteles atat de piata financiara cat si de opinia publica.
BNR vehiculeaza deja obiective clar formulate de inflatie pentru 2005-2006, incluse si n programul economic de preaderare. Nu face nsa prognoze intermediare pe parcursul anului. De asemenea, banca centrala a nceput sa publice rapoarte detaliate privind evolutia inflatiei, ultimul acoperind semestrul al doilea din 2003. Increderea n dezinflatie este nsa subminata n continuare de perceptii potrivit carora inflatia raportata oficial nu este n concordanta cu evolutia preturilor pe piata din cauza unui structuri irelevante a cosului de bunuri si servicii dupa care este determinat indicele preturilor de consum. De asemenea, nca exista o legatura stransa ntre evolutiile cursului leului si asteptarile inflationiste.
Foarte importanta este construirea prognozelor pe baza carora sa fie stabilita tinta de urmat.
BNR a nceput recent construirea unui departament specializat n modelarea macroeconomica, condus de economistul Cezar Botel. Noua structura ar trebui sa asigure instrumentarul tehnic de care vor avea nevoie decidentii de politica monetara pentru stabilirea formei finale a proiectiilor.
Pana n prezent, singurul model macroeconomic romanesc luat n considerare a fost cel elaborat de academicianul Emilian Dobrescu.
Specialistii sunt de parere ca proiectul elaborarii unui nou model este extrem de ambitios, rezultatele fiind limitate n primul rand de lipsa unor serii de date statistice suficient de lungi, de riguroase si de relevante pentru a contura concluzii utile.
In orice caz, proiectul se anunta unul de durata.
Potrivit concluziilor unui studiu recent realizat de specialisti din Banca Nationala, experienta Cehiei, Poloniei si Ungariei arata ca dupa adoptarea regimului de tintire directa a inflatiei, relatiile dintre bancile centrale si guvernele celor trei tari s-au tensionat considerabil, ajungandu-se n situatii n care cadrul institutional a fost ncalcat sau modificat pentru a se da prioritate altor obiective macroeconomice.
De asemenea, chiar daca ncadrarea n tintele de inflatie prestabilite a constituit o provozare majora pentru autoritatile monetare, implementarea unui regim de tintire directa a inflatiei a nfrant inertia asteptarilor inflationiste, progresul dezinflatiei fiind substantial n noile conditii.
Oricum, demersul s-a dovedit mult mai dificil decat n tarile cu economie dezvoltata.
Autorii studiului arata ca atat timp cat pot aparea conflicte ntre obiectivele de politica monetara si celelalte politici economice, se ajunge fie la ratarea tintei de inflatie, fie la atingerea acesteia cu costuri excesive n planul cresterii economice, al somajului sau al echilibrului extern.
Pentru evitarea unor astfel de situatii se impune identificarea momentul adecvat al adoptarii acestui regim de politica monetara si pregatirea terenului prin ameliorarea progresiva a stadiului de ndeplinire a preconditiilor institutionale si tehnice.
Cehia
In Cehia, optiunea pentru trecerea la un regim de tintire directa a inflatiei a fost grabita de criza valutara din 1997.
Construirea unui sistem de instrumente de analiza si prognoza s-a facut nsa gradual, n conditiile n care regimul de curs fix folosit nu impunea o modelare pe termen mediu a diferitelor variabile economice.
Procesul de modelare la care a ajuns banca centrala a Cehiei este structurat n doua etape: elaborarea previziunilor pe termen scurt - sase trimestre - si apoi a celor pe termen mediu.
Previziunile pe termen scurt sunt ulterior integrate ntr-un model de predictie trimestrial alcatuit din 10 ecuatii de baza si 90 auxiliare, menite sa surprinda relatiile dintre principalele variabile economice si corelarea acestora cu restul factorilor.
Astfel, una dintre ecuatiile de baza urmareste raspunsul pe care dinamica inflatiei si a PIB l provoaca la nivelul ratelor dobanzii pe termen scurt.
Specialistii spun nsa ca modelul are anumite limite privind impactul deficitului bugetar asupra fiecarei componente a cererii.
In acest context, Banca Nationala a Cehieie a lansat recent un proiect de cercetare pe termen lung n vederea elaborarii unui model care sa surprinda efectele impusului fiscal n economie.
Polonia
La momentul adoptarii de catre banca centrala a Poloniei a strategiei de tintire directa a inflatiei, legaturile statistice dintre inflatie si variabilele macroeconomice ce puteau fi utilizate pentru anticiparea acesteia nu erau suficient de puternice pentru a permite construirea unui model de prognoza viabil.
In septembrie 1998, Consiliul de politica monetara al bancii considera ca disponibilitatea limitata a informatiilor necesare pentru evaluarea influentei pe care instrumentele monetare le exercita asupra inflatiei reprezinta un impediment n aplicarea noii strategii monetare.
De altfel, expertii au apreciat ca una din cauzele experientei "problematice" a Poloniei n regim de "inflation targeting" a fost cunoasterea insuficienta a mecanismului de transmisie de masurilor de politica monetara.
Cercetarile stiintifice au indentificat relatii relativ satisfacatoare ntre inflatie si cursul de schimb, ntre inflatie si masa monetara, dar nu si ntre inflatie si rata dobanzii de referinta. De asemenea, a fost demonstrata capacitatea limitata a modelelor econometrice multivariate de a prognoza inflatia, n special pe orizonturi de timp de peste un an, precum si o predictibilitate mai mare a inflatiei de baza comparativ cu inflatia totala.
Asa se face ca nici dupa cinci ani de la implementarea strategiei de tintire directa a inflatiei, Banca Nationala a Poloniei nu publica prognoze cantitative ale inflatiei si nici informatii despre modelele de prognoza folosite.
Ungaria
La banca centrala a Ungariei, sistemul de instrumente de analiza si prognoza nca este n curs de dezvoltare. Modelul de prognoza folosit include elemente atat pentru urmarirea economiei reale, cat si pentru inflatie.
Orizontul de timp ales pentru exercitiul de prognoza este de 6-8 trimestre.
Conform datelor stranse de autorii studiului, scenariul privind evolutia economiei reale este construit pe baza unor ecuatii econometrice partiale si a unor studii sectoriale, n timp ce proiectiile de inflatie sunt elaborate printr-o combinatie de metode (informatii de specialitate, concluzii ale ecuatiilor econometrice si tehnici de prognoza statistica) ale caror rezultate sunt comparate pentru identificarea proiectiei finale.
Studiul arata ca la Banca Nationala a Ungariei este caracteristica angajarea explicita a decidentilor de politica monetara n elaborarea prognozelor, astfel ncat proiectiile finale reflecta, n mare masura, opiniile acestora. Practic, setul periodic de proiectii si simulari de socuri elaborat de departamentul de cercetare este discutat si, eventual, modificat ntr-o maniera de lucru interactiva.
Prognoza finala de inflatie a Bancii Nationale a Ungariei este elaborata cu o saptamana nainte de a fi publicata, ncorporand toate modificarile aparute pe parcursul procesului de proiectie. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
