"Ne propunem să creştem cu 10% la venituri şi la profit, însă va trebui să ne gândim permanent la măsuri suplimentare de siguranţă pentru că în toţi aceşti ani din urmă am contat pe apariţia unei creşteri economice care nu s-a mai întâmplat, iar acum şi noi, şi companiile ne punem întrebarea «dar dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte nici anul acesta?». Relansarea s-a amânat atât de mult încât în 2012 vom avea o presiune şi mai mare pentru reducerea costurilor."
Bancherul spune că evoluţia veniturilor rămâne sub semnul întrebării, nu se ştie de unde va veni relansarea până la urmă, însă cert este că vor fi mai puţini bani în economie pentru că şi băncile mari se confruntă cu propriile limitări şi nu mai pot finanţa orice proiect.
De ce nu ar ajunge mai mulţi bani în economie când piaţa monetară interbancară bălteşte de lei, iar dobânda pe o zi scade şi sub 2% sub presiunea injecţiilor constante de lichiditate făcute de BNR?
"Din păcate lichiditatea se limitează la nivelul pieţei monetare. Piaţa monetară şi piaţa creditului apar ca două pieţe divergente şi nu înţeleg de ce nu se face nimic pentru a le uni. Trebuie străpuns acest zid şi găsite canalele de comunicare pentru ca lichiditatea de pe piaţa monetară să ajungă în piaţa creditului", afirmă Negriţoiu.
Fostul profesor la ASE explică scăderea dobânzilor de pe piaţa monetară prin faptul că "acolo se strâng banii care nu pot fi plasaţi în altă parte".
"Piaţa creditelor şi a depozitelor este sus, în timp ce în piaţa monetară interbancară băltesc banii şi nimeni nu ştie unde să-i plaseze. Cert este că băncile fac mai puţine tranzacţii între ele. BNR se uită mulţumită la dobânzile de pe piaţa monetară, dar de fapt este o piaţă asimetrică, de furnizor de lichiditate, nu de absorbant. BNR nu face ca piaţa monetară să comunice cu piaţa creditului, iar din această cauză suferă toată lumea."
Avem echipă completă de management
ING Bank şi-a întărit la începutul acestui an echipa de manageri recrutându-l pe Radu Ropotă de la rivalii de la RBS pentru a-i încredinţa postul de şef pe clienţii corporate în divizia de commercial banking.
În 2011 ING îl luase de la RBS şi pe Bogdan Oniga, pe care l-a angajat în funcţia de şef pe managementul riscului în segmentul corporate.
"Noi nu mai luaserăm de mult oameni din piaţă, mai mult am dat în ultimii ani. Poziţia de şef pe clienţi corporate este foarte importantă pentru noi, RBS are o cultură apropiată de cea a ING, aşa că ne-am bucurat să îl putem aduce pe Radu Ropotă.Acum avem o echipă completă", explică Mişu Negriţoiu cele mai recente decizii de HR.
El spune că rivalii de la RBS nu s-au supărat că le-a luat doi oameni-cheie din divizia corporate, fiind încredinţat de acest fapt într-o întâlnire pe care a avut-o cu Henk Paardekooper, desemnat în decembrie anul trecut să preia conducerea RBS România.
Din echipa de la commercial banking Negriţoiu îl menţionează şi pe Victor Roşu, fostul director de plăţi şi cash management, avansat anul trecut ca şef pe produse (plăţi, cash management, creditare şi finanţări structurate, securities şi trade finance).
Roşu a învăţat cash management - un serviciu foarte important pentru clienţii corporate - la fostele bănci ABN Amro şi HVB şi lucrează pentru ING din 2007.
ING Bank România va avea mai multă independenţă faţă de Amsterdam
Noua strategie a ING Group privind construirea unei "bănci a viitorului" până în 2015 înseamnă pentru sucursala din România mai multă autonomie în deciziile de business, dar şi în acoperirea nevoilor de finanţare - acesta din urmă fiind un trend valabil pentru toate subsidiarele de bănci străine ca urmare a crizei din zona euro.
"Banca pe care am construit-o în România ca bancă universală este tratată de grup drept bancă locală şi va avea mai multă autonomie. Cu alte cuvinte, îşi va putea administra businessul local într-o manieră adaptată la condiţiile de piaţă locale, iar deciziile în privinţa serviciilor bancare şi a managementului bilanţului din România vor fi luate pe baza priorităţilor locale şi nu în funcţie de raţiuni globale ale grupului", explică Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank România.
Grupul ING este în plin proces de aplicare a unei strategii prin care se defineşte ca o bancă europeană puternică şi a cărei ţintă este să capitalizeze cât mai mult pe seama avansului pe care l-a luat în domeniul modelelor de distribuţie inovatoare şi la costuri mici, bazate pe internet şi telefonie mobilă, putând profita de contextul actual în care clienţii cer produse simple, cu condiţii cât mai transparente şi la preţuri cât mai mici.
În cadrul acestei strategii care desigur are şi componentă solidă de creştere a eficienţei, activităţile de trezorerie vor fi tratate ca o funcţie globală, urmând să devină cea mai centralizată. În schimb, Negriţoiu spune că retailul va fi cel mai independent, priorităţile locale fiind de bază.
Ce va însemna creşterea gradului de autonomie al băncii locale din punctul de vedere al finanţărilor?
"Adevărul este că o bancă locală se bazează în mod natural pe resurse locale. Noi nu depindeam însă nici până acum de finanţările de la Amsterdam. Am avut o linie de back-up din care am mai folosit şi care va rămâne mai departe", explică şeful ING Bank.
El spune că este greşită optica potrivit căreia au fost aduse instituţii bancare străine pe piaţa locală pentru ca acestea să vină cu bani.
"Aduci o bancă străină ca să păstreze resursele şi să intermedieze local într-o manieră modernă, să aducă know-how, produse şi servicii, să pună presiune şi pe instituţiile locale să se modernizeze, să vină cu soluţii mai ieftine. Cât de ieftine sunt soluţiile depinde însă şi de infrastructura locală, dar în principiu reducerea preţurilor este exerciţiul fiecărei bănci în parte şi al autorităţii."
Negriţoiu afirmă că această creştere a gradului de independenţă al băncii locale nu implică o eventuală transformare a ING România din sucursală în filială (persoană juridică română).
"Pentru noi această chestiune a statutului juridic nu are nicio relevanţă şi nu ne propunem să ne transformăm în filială. Suntem supravegheaţi şi de banca centrală a Olandei, şi de BNR şi ne urmărim indicatorii ca şi când am avea capitalul în România. Că banii respectivi se află într-un cont în România sau la Amsterdam contează mai puţin. Important este că există şi că în această formulă ING Bank România nu poate da faliment niciodată."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
